Pe aceeași temă
Presedintele american a revendicat o "noua abordare" asupra conflictului israeliano-palestinian, asigurand ca respecta o promisiune pe care predecesorii sai au "esuat" sa o respecte. De asemenea, presedintele american a ordonat inceperea pregatirilor pentru transferarea ambasadei americane in Ierusalim, transmite Hotnews.ro.
In aceasta alocutiune rostita la Casa Alba si extrem de asteptata, Donald Trump a facut un apel la "calm" si la "Toleranta", anuntand ca vicepresedintele sau Mike Pence se va deplasa in Orientul apropiat "in zilele urmatoare".
- "Astazi facem un apel la calm, la moderatie si ca vocile tolerantei sa prevaleze asupra propavaduitorilor urii", a spus acesta.
- "A venit timpul sa recunoastem oficial Ierusalimul drept capitala a Israelului", a spus acesta, fiind vorba de a recunoaste o simpla "realitate".
- "Dupa peste doua decenii de derogari" fata de o lege americana din 1995 care impunea deplasarea ambasadei, "nu suntem mai aproape de un acord de pace intre Israël si palestinieni", a argumentat el.
- "SUA raman hotarate sa ajute la facilitarea unui acord de pace acceptabil pentru cele doua parti. Am intentia sa fac tot ce e in puterea mea pentru a ajuta la incheierea unui astfel de acord", a continuat miliardarul american, in picioare la biroul situat in fata unui portret al lui George Washington.
- Acesta a subliniat ca, daca cele doua parti cad de acord asupra acestei chestiuni, SUA vor sustine "solutia celor doua state".
Cu exceptia Israelului, recunoasterea Ierusalimului drept capitala a Israelului starneste reactii negative
Anuntul facut miercuri seara de presedintele american Donald Trump prin care Ierusalimul este recunoscut drept capitala Israelului a starnit reactii negative atat in randul aliatilor occidentali cat si, asa cum era de asteptat, a lumii arabe. Singura reactie pozitiva vine din Israel, unde premierul Netanyahu saluta o "zi istorica".
Peter Schechter, strateg de politica externa si prezentator al podcast-ului Altamar, citat de Hotnews.ro., considera ca eventuala decizie a Statelor Unite de a recunoaste Ierusalimul drept capitala a Israelului a fost luata fara analize, va ingreuna dobandirea pacii si va inversa apropierea Washingtonului de Arabia Saudita. Cu toate acestea, in ciuda unei intensificari a retoricii anti-americane, el nu vede cresteri semnificativa ale riscului de securitate interna din SUA, intrucat de la interzicerea intrarii unor cetateni straini din tari musulmane, acest risc este deja ridicat, conform unui interviu acordat O Globo.
Patriarhi si sefi ai bisericilor locale din Ierusalim au redactat o scrisoare speciala adresata presedintelui american Donald Trump pentru a-si exprima ingrijorarea cu privire la intentia lui de a recunoaste Ierusalimul drept capitala a Israelului si eventual de a muta ambasada SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. Scrisoarea, trimisa miercuri, cu cateva ore inainte de asteptatul anunt al lui Trump, ii cere presedintelui sa renunte la potentiala recunoastere unilaterala a orasului ca fiind exclusiv israelian, potrivit Haaretz, citat de Rador.
Miscarea islamista palestiniana Hamas a afirmat ca decizia presedintelui american deschide "portile infernului pentru interesele americane din regiune". Ismail Radouane, un inalt oficial al Hamas, a cerut tarilor arabe si musulmane sa "rupa legaturile economice si politice" cu ambasadele americane si sa expulzeze ambasadorii americani.
Secretarul general al ONU a afirmat si el ca statutul Ierusalimului nu poate fi rezolvat decat printr-o "negociere directa" intre israelieni si palestinieni. "Nu exista alternativa la solutia celor doua state" cu "Ierusalimul drept capitala a Israelului si a Palestinei", a spus Antonio Guterres.
Presedintele francez Emmanuel Macron a calificat decizia lui Trump "regretabila" si a cerut "evitarea cu orice pret a violentelor". Intr-o conferinta de presa la Alger, unde efectueaza o vizita, Macron a subliniat "atasamentul Frantei si al Europei pentru solutia celor doua state, Israel si Palestina traind alaturi in pace si securitate in granitele international recunoscute, cu Ierusalimul drept capitala a celor doua state".
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a salutat in schimb o "zi istorica". Netanyahu a precizat ca decizia presedintelui american nu schimba nimic in ceea ce priveste locurile sfinte ale celor trei mari religii monoteiste din Ierusalim, afirmand angajamentul tarii sale de a mentine "statu quo".
Turcia a calificat decizia lui Donald Trump drept "iresponsabila" iar Iordania a denuntat o incalcare a dreptului international. ”Condamnam declaratia iresponsabila a administratiei americane (...) aceasta decizie este contrara dreptului international si rezolutiilor ONU", a reactionat ministrul turc al Afacerilor Externe, Mevlut Cavusoglu, pe Twitter.
Gruparile palestiniene au cerut "trei zile de furie". In Fasia Gaza, sute de palestinieni au ars drapele americane si israeliene si portrete ale lui Donald Trump. Un protest este prevazut joi la Ramallah in Cisiordania, teritoriu ocupat de armata israeliana de 50 de ani.
Si Uniunea Europeana a exprimat ingrijorari serioase legate de decizia presedintelui american. "Aspiratiile ambelor parti trebuie indeplinite si trebuie gasit un drum prin intermediul negocierilor pentru a rezolva statutul Ierusalimului ca viitoare capitala a ambelor state", a spus sefa diplomatiei europene, citata de Reuters.
Premierul britanic Theresa May nu este de acord cu decizia SUA de a recunoaste Ierusalismul drept capitala Israelului, intrucat este putin probabil sa contribuie la eforturile de aducere a pacii in regiune. "Nu suntem de acord cu deciza SUA de a-si muta ambasada in Ierusalim si de a recunoaste Ierusalimul drept capitala israeliana inainte de acordul de stat final. Credem ca este inutil in ceea ce priveste perspectivele pentru pace in regiune", a declarat purtatorul de cuvant al Theresei May.
Germania nu sustine decizia administratiei Trump de a recunoaste Ierusalimul drept capitala Israelului, potrivit declaratiilor oferite miercuri de cancelarul Angela Merkel. "Guvernul german nu sustine aceasta pozitie", a scris Merkel pe Twitter.
De ce este Ierusalimul unul dintre cele mai spinoase puncte ale conflictului israeliano-palestinian
Statutul Ierusalimului constitue de mai bine de o jumătate de secol una dintre cele mai spinoase probleme ale conflictului israeliano-palestinian. Donald Trump a promis în mai multe rânduri în timpul campaniei electorale transferarea Ambasadei Statelor Unite în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. O lege votată în 1995 de către Congres spune că „Ierusalimul trebuie să fie recunoscut ca fiind capitala statului Israel“ şi impune transferarea reprezentanţei americane. Preşedinţii succesivi aai SUA au amânat până acum implementarea sa, din şase luni în şase luni, aşteptând ca cele două părţi adverse – israelienii şi palestinienii- să se pună de acord asupra unei partajări a oraşului. Ultima derogare semnată în acest sens a expirat luni, scrie „Le Figaro“, preluat de Adevărul.
„Preşedintele a fost clar în acest caz de la început: nu este vorba dacă ambasada va fi de fapt mutată de la Tel Aviv la Ierusalim, este vorba despre când“, a spus Hogan Gidley, purtător de cuvânt al Casei Albe.
Poziţia comunităţii internaţionale privind Ierusalimul nu s-a schimbat prea mult în ultimii 70 de ani. Planul de partajare votat de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la 29 noiembrie 1947 prevede crearea unui „corpus separatum“ plasat sub un regim de administrare internaţională. Istoria, totuşi, a decis altfel, deoarece Ierusalimul a fost împărţit la sfârşitul primului război arabo-israelian (1948-49).
Partea vestică a fost cucerită de tânărul stat Israel, care a decis repede să facă din această parte a Ierusalimului, capitală. În ceea ce priveşte jumătatea de est, unde se află Oraşul Vechi şi locurile sfinte ale celor trei religii monoteiste (Zidul Plângerii, Biserica Sfântului Mormânt şi Moscheea al-Aqsa), este administrata provizoriu de Iordania.
Dar marea majoritate a comunităţii internaţionale persistă să nu recunoască nici o suveranitate asupra oraşului, multe ţări instalându-şi ambasadele lor în Israel la Tel Aviv. Războiul de şase zile, care a opus în iunie 1967 statului evreu vecinilor săi arabi, a schimbat din nou situaţia.
După trei zile de luptă, armata israeliană a cucerit nu numai Sinaiul, Cisiordania şi Gaza, ci şi Ierusalimul de Est. Guvernul a decis curând să aplice aici legea israeliană.
În iulie 1980, Knesset-ul (parlamentul israelian) a adoptat o lege fundamentală, transformând oraşul în capitală „unificată şi indivizibilă“ a statului.
Clădirile administrative au fost transferate în partea estică a oraşului, iar vaste cartiere de colonizare au fost dezvoltate.
Dar Europa şi Statele Unite au continuat să considere această mişcare a Israelului ca fiind neconformă cu dreptul internaţional.
De aceea au refuzat până acum să-şi transfere reprezentanţele diplomatice.
De la Acordurile de la Oslo, există un consens larg că Ierusalimul de Est este destinat să devină capitala unui viitor stat palestinian. Negocierile au fost iniţiate în această direcţie la începutul anilor 2000, dar s-au încheiat.
Liderii coaliţiei de dreapta care se află la putere în Israel sunt ostili ideii de a renunţa la o parte a oraşului.
Recunoaşterea statutului său de capitală de către Statele Unite ar fi, din punctul lor de vedere, o victorie.
Pentru palestinieni ar fi eşecul visului lor de independenţă.
