Bătălia femeilor - pe social-media

Scriu acum nu ca poetă, nu ca cine știe ce intelectuală angajată, scriu acum ca o femeie responsabilizată.

Magda Carneci 23.01.2018

De același autor

 

Abia a apucat scandalul din octombrie 2017 din jurul producătorului american de film Har­vey Weinstein să se difuzeze pe toate ca­na­lele mediatice. Abia a apucat reacția unor su­te de actrițe abuzate de el să ajungă publică și să producă un val de mărturisiri similare de la mii de femei din Ame­rica. Abia a apucat acest val să dea naștere la o mișcare internațională, #metoo, pe so­cial-media care s-a pro­pa­gat rapid către marginile lu­mii atinse de internet. Abia a luat avânt „viral“ acest fe­no­men de denunțare a com­por­tamentelor abuzive ale foarte multor bărbați din lumea întreagă.

 

Că iată, avem deja și contrareacția: cele 100 de femei franceze (scriitoare, actrițe, jur­na­lis­te) care au semnat în ianuarie 2018 un fel de manifest „anti“ în apărarea dreptului băr­ba­ți­lor de a „inoportuna“ femeile, condiție, cred ele, „indispensabilă“ pentru libertatea se­xua­lă, pentru care bărbații nu ar trebui sanc­țio­nați.

 

E adevărat, producătorul american a fost dat afară. E adevărat, au existat și există exa­ge­rări (și chiar drame) în felul în care americanii înțeleg să rezolve conflicte de muncă bazate pe o presupusă (sau nu) hărțuire sexuală. Co­rectitudinea politică, atât de puțin înțeleasă în România, curent care urmărește să evite ofen­sarea unor grupuri uma­ne dezavantajate (din motive sexuale, religioase, culturale), există în lumea occidentală de peste două decenii și pro­du­ce nu numai efecte po­zi­ti­ve evidente, ci uneori și ra­teuri. Dar ea a permis con­știen­tizarea unor limite ale men­talității noastre curente privind relațiile cu oamenii care ne înconjoară și chiar o ameliorare sau o depășire a acestor limite.

 

Oare trebuie să amintim, pentru lumea ro­mâ­nească și nu numai, că această chestiune a abuzului sexual e în continuare la ordinea zi­lei? Oare nu am auzit de șefi care abuzează de secretare și subalterne? Nu știm istorii des­pre profesori universitari care profită de stu­dentele lor? Nu știm de violuri de toate fe­lu­rile și chiar intra-familiale? Acestea sunt vâr­ful vizibil de iceberg al unui fenomen mult mai larg și mai profund: lipsa de respect (și de înțelegere) pentru corpul femeilor.

 

Jumătate din populația lumii suferă într-o for­mă sau alta de această neînțelegere. Nu cred că există femeie care să nu fi avut în viața ei măcar un episod de agresiune sexuală, mai ușoa­ră sau mai oripilantă. Nu cred că există femeie care să nu fi suferit fizic, emoțional, psihologic, măcar o dată în viață, pentru „vi­na“ de a fi într-un corp feminin. Nu există fe­meie care să nu ascundă în sinea ei traume, mici sau mari, pentru condiția socială femi­nină în care îi e dat să trăiască. Și pe care să nu fi avut curajul să le mărturisească.

 

De aceea mișcările #metoo și #balancetonporc au avut o asemenea rapiditate și virulență. Grație social-media, s-a depășit un tabu de lun­gă durată și s-a afirmat cu putere un drept uman fundamental. Dreptul femeilor de a denunța. Dreptul de a vorbi public și liber des­pre aceste abuzuri de natură sexuală care le traumatizează psihicul și le otrăvesc viața. Abia social-media - cu accesibilitatea pe care tehnologia ne-o pune la dispoziție tuturor, indiferent de sex, religie sau clasă socială - fac cu putință acest lucru la scară individuală și colectivă, cu rapiditate și masiv, ceea ce dă forță și relevanță.

 

Să ne înțelegem. Nu e vorba de a renunța la curtea și avansurile bărbaților, care fac parte din normalitatea (și farmecul) jocului erotic din­tre sexe. E vorba de a renunța la abuz! Abuzul pe care discriminarea (încă) negativă a femeilor și pozițiile de forță (încă majo­ri­ta­re) ale bărbaților le creează (încă abundent) în cadrul raporturilor sociale curente. Este vor­ba de a conștientiza - mai ales pentru băr­bați, dar nu numai - răul pe care acest abuz sexual îl provoacă femeilor, cu consecințe de lungă durată, care otrăvesc finalmente relația normală dintre femei și bărbați. Și deformează evoluția pozitivă a fiecăruia dintre cele două sexe în parte, în raport cu energia feno­me­nală a libidoului, care ne determină existența mult mai mult decât credem. Abuzul sexual sălbăticește această energie fundamentală, care, educată și cultivată, ne-ar putea face să evoluăm mai rapid ca umanitate.

 

De aici, importanța extraordinară a acestei crize societale puse în lumină de #metoo și #balancetonporc. Abia pornit acest val la scară globală, nu e cazul să-l oprim deja cu false reticențe și nuanțări provenite dintr-o psi­hologie feministă încă neeliberată complet. Intrăm în epoca detabuizării în masă a de­nunțurilor de origine sexuală. Suntem deja în epoca liberalizării prin social-media a de­nun­țării abuzurilor de tot felul la scară globală. De aici, revoluțiile care vor mai veni. Și care ne vor face, să sperăm, mai umani. Și mai li­beri.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22