Pe aceeași temă
„Am stabilit liniile generale de acţiune politică pe care le vom promova de acum înainte. Ele vor confirma discursul nostru politic şi atitudinile pe care noi le-am avut până acum. Este o dovadă în plus a consecvenţei care a caracterizat atitudinea noastră politică de la înfiinţare şi până în prezent. ALDE va rămâne partidul cel mai vocal pe direcţia apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, având în vedere abuzurile, excesele de putere care s-au manifestat în ultima vreme (...) În cadrul acţiunii noastre politice şi parlamentare, astăzi am convenit cu colegii ca în următoarele două săptămâni să definitivăm proiectele pe care le-am anunţat - legea privind funcţionarea comisiilor parlamentare de anchetă şi legea privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale Unice de Interceptări, care vor fi depuse la Parlament ca iniţiative legislative ale noastre”, a afirmat Tăriceanu, miercuri, după şedinţa Delegaţiei permanente a ALDE, citat de Agerpres.
Ideea înființării unei Autorități Naționale de Interceptări nu este tocmai nouă. În octombrie 2016, înainte așadar de alegerile parlamentare, tot Tăriceanu anunța depunerea unui proiect de lege prin care să fie creată o entitate independentă care să gestioneze interceptările. Autoritatea urma să fie controlată de o comisie de supraveghere din care făceau parte parlamentari și judecători.
Ideea a fost reluată în mai 2017. „Este un proiect pe care l-am depus în legislatura trecută, dar simpaticele servicii ale Parlamentului clasează toate proiectele care nu au intrat în dezbatere. Din acest motiv, împreună cu colegii mei am discutat şi vom depune din nou acest proiect în procedură legislativă”, declara Călin Popescu Tăriceanu, citat de Digi 24.
Proiectul viza ca DNA și SRI să fie lăsate fără posibilitatea de a realiza interceptări și, în plus, stabilea interdicția de a folosi în instanță interceptările realizate în cazul infracțiunilor flagrante sau în situații de urgență, în absența autorizării semnate de șeful numit de Parlament.
