Pe aceeași temă
Profesorii obișnuiesc să interzică elevilor care termină clasa a VIII-a să se înscrie la evaluare, ca să nu „tragă în jos media școlii la examen, avertizează mai multe asociații, într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului, relatează HotNews.ro
Inspectoratul școlar Brăila spune însă că nu profesorii îi abandonează pe elevi, ci statul, care nu oferă o masă caldă sau să subvenționeze locurile din căminele școlare pentru elevii care provin din familii fără posibilități financiare.
Aproximativ 100 de organizații au trimis o scrisoare deschisă premierului, ministrului Educației și unor parlamentari, în care atrage atenția asupra practicii prin care „nota medie pe școală/județ la Evaluarea națională este ridicată artificial de o prezență redusă a elevilor de clasa a 8-a la testări – ca urmare a unei „selecții” impuse la nivel de clasă, management al școlii sau inspectorat școlar”.
“Cel mai reprezentativ exemplu în acest sens este ilustrat în cazul unităților de învățământ din județul Brăila. Deși aici în 2016-2017 nota medie la evaluarea națională a fost a doua cea mai mare din țară (7,29), după Municipiul București (7,35), ponderea elevilor din clasa a 8-a care nu au susținut evaluarea națională a fost cea mai crescută din România (36,5%), mai mult cu 3 procente față de anul școlar anterior”, susține Asociația Human Catalyst.
În scrisoarea deschisă lansată către premier, asociația avertizează că, “în practică, am întâlnit astfel de cazuri în toată țara, cu preponderență în comunități sărace, marginalizate și/sau cu procent mare de romi.” Organizația vorbește despre “fenomenul Brăila”.
“Dat fiind că ne aflăm în perioada premergătoare evaluării naționale la clasa a 8-a și a examenului de Bacalaureat – când aceste practici se intensifică în școli - solicităm adoptarea de urgență a unor măsuri legale prin care să asigurați participarea elevilor absolvenți la examenele menționate conform legii și să descurajați, respectiv sancționați, responsabilii din educație (cadre didactice, directori, inspectori școlari) care împiedică accesul absolvenților la participarea la evaluări și pun presiune pe unii elevi, în mod profund abuziv, pentru a crea o imagine favorabilă falsă a școlii sau a județului și a promova o performanță fabricată prin astfel de mijloace”, spune asociația.
Organizația spune că își bazează afirmațiile pe un studiu numit „IRSE: indicele de risc socio-educațional 2015-2017, fundament pentru politici bazate pe date”, care îi are ca autori pe Laura Greta Marin, Șerban Iosifescu, Ionuț Bușega și Constantin Postoiu.
Președintele Agenției de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar: Trebuie sprijin financiar pentru familiile copiilor care abandonează, introducerea mesei calde la școală, meditații și consultații
Contactat de HotNews.ro, Șerban Iosifescu, președintele Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP - instituție în subordinea Ministerului Educației), a declarat că fenomenul are loc cu precădere în comunitățile defavorizate, de teama inspecțiilor de la județ care vin odată cu înregistrarea unor rezultate slabe.
“Nu cred că poate fi o politică explicită [la nivel de inspectorat școlar - n.red.], ci mai degrabă un răspuns privat din teama de a nu avea rezultate slabe”, a precizat Iosifescu. Potrivit acestuia, o școală cu rezultate slabe la examen “poate să aibă inspecții, poate să aibă directorul învinovățit, pentru că se aplică și la nivelul corpului profesoral fenomenul «shame and blaim» de către inspector, părinți, comunitate. Ca atare, este o discuție că e mai bine să avem rezultate cât mai bune, ca să nu avem probleme”.
“Noi nu am avut ca scop să măsurăm acest lucru, a reieșit pur și simplu din prelucrarea datelor de la Ministerul Educației. A ieșit un fenomen grupat la nivelul județului Brăila și o distanță foarte mare între mediile raportate la Evaluarea Națională, foarte mari, și procentul la fel de mare al copiilor care nu s-au prezentat la Evaluare. Dar sunt și alte școli din alte județe care au o rată foarte mare de copii care nu s-au prezentat la Evaluarea Națională, doar că această neprezentare nu e corelată cu mediile mari ale celor rămași în examen”, a precizat președintele ARACIP.
Oficialul susține că soluția este “să nu învinovățim școlile, ci să le ajutăm”: “Toate aceste școli cu copii neprezentați la Evaluarea Națională sunt în comunități dezavantajate, marginalizate, cu procent mare de copii romi sau din familii sărace și aici ar trebui niște politici publice de sprijin mai substanțial pentru aceste comunități, cu multiple tipuri de sprijin, inclusiv sprijin financiar pentru familii, o masă caldă, meditații și consultații pentru a fi motivați copiiii și pregătiți pentru a se prezenta la Evaluarea Națională. Din toate datele pe care le avem, e o corelație foarte puternică dintre nivelul economic și de educație al familiei și rezultatele copiilor, inclusiv în ceea ce privește frecventarea școlii, pentru că avem o rată de 18% de părăsire timpurie a școlii (în timpul învățământului obligatoriu), ceea ce ne plasează în topul țărilor europene cu probleme de abandon școlar”.
Întrebat ce se întâmplă cu elevii care nu participa la Evaluarea Națională, Șerban Iosifescu a declarat pentru HotNews.ro că acești copii “vor fi repartizați la unități de învățământ liceal sau profesional, în funcție de opțiunile lor, pentru că școala este obligatorie până la clasa a X-a. Problema este că de multe ori acești copii nu se prezintă nici mai departe la școală, deci riscul de abandon este foarte mare”.
“Profesorii ar trebui să insiste pe importanța școlii în dezvoltarea carierei, să îi motiveze pe copii să vină la școală. Dar asta presupune o atitudine de sprijin din partea inspectoratelor școlare, care să nu mai învinovățească exclusiv școlile pentru aceste rezultate”, susține președintele ARACIP.
Inspectorul școlar județean din Brăila: Sistemul de educație îi abandonează pe copiii ăștia. 200-300 de copii rămân acasă anual, pentru că nu au posibilitatea să vină la un liceu în Brăila
De cealaltă parte, inspectorul școlar județean din Brăila, Cătălin Canciu, a declarat pentru HotNews.ro că “nu există un astfel de fenomen” - profesori care să le interzică elevilor să vină la Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a. “Ar fi o mare nedreptate legală și morală. De ce avem rezultate la fel de bune și la simulare, unde nu ar mai fi o asemenea filtrare?”, a continuat inspectorul școlar general.
Acesta a confirmat că, în cazul școlilor cu rezultate slabe la Evaluare, inspectoratul reacționează prin inspecții, control și monitorizare.
“Nu cred că există un fenomen. Problema stă în felul următor: sistemul de educație îi abandonează pe copiii ăștia. 200-300 de copii rămân acasă anual, pentru că nu au posibilitatea să vină la un liceu în Brăila. Sistemul nu face nimic pentru ei. Acești copii manifestă la rândul lor dezinteres pentru școală”, a declarat pentru HotNews.ro inspectorul școlar județean din Brăila.
Oficialul a precizat: “Nu cred că poți să îi spui unui elev: tu nu veni la Evaluarea Națională. Este lipsit de profesionalism. Dar câți copii care învață la 40 de kilometri de Brăila vor ajunge la liceu la Brăila? Dacă ar funcționa acea masă caldă, o anumită asistență socială prin subvenționarea căminului școlar, lucrurile s-ar schimba”.
Canciu a declarat că ia în considerare avertismentul lansat de ONG. “Dar ce face statul român, ca să îi ia în considerare pe acești copii? În Brăila există doar 2 cămine școlare funcționale, unul de 40 de locuri și unul de 200 de locuri. Brăila este singurul oraș mare din județ, iar multe dintre localitățile din mediul rual se află la distanță mare de Brăila, deci copiii au nevoie de cazare. Nu se creează o motivare pentru copil, în sensul de a primi o asistență reală, un ajutor să continue școala”, a continuat inspectorul.
Amintim că Legea educației din 2011 prevedea trecerea clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu, tocmai pentru că acesta este momentul în care școala pierde, prin abandon, cel mai mare număr de elevi. Momentul este cu atât mai delicat pentru copii, cu cât la 14-15 ani nu au, la angajare, aceleași beneficii ca la 16 ani.
Măsura a generat însă împotrivirea vehementă a sindicatelor din educație și a asociațiilor de părinți, care au adus argumente mai ales de natură organizatorică.
În final, prevederea a fost modificată prin ordonanță de urgență, în decembrie 2013, de către guvernul Ponta și ministrul de atunci Remus Pricopie.
În 2016, ministrul tehnocrat Adrian Curaj a readus în prim-plan propunerea legii Funeriu-Miclea. Oficialul a subliniat atunci că aproape 25% dintre copii renunță la școală după clasa a VIII-a.
