Pentru ce lasă Dragnea țara fără rezervă valutară

Aflat sub controlul lui Dragnea, FSDI va finanța „proiecte de investiții“ ale adminstrației publice cu banii statului, dar în regim privat, fără să dea câtuși de puțin socoteală pentru acești bani. Este cea mai mare schemă de corupție gândită vreodată în România.

Cristian Campeanu 12.06.2018

De același autor

 

Cel mai puternic mecanism de jefuire a avuției naționale a fost instituit săptămâna trecută, când Camera Deputaților a adoptat Legea de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), mama tuturor tunurilor pe care Dragnea, părintele acestui fond, și clica sa le vor da în perioada următoare. Legea a fost introdusă în grabă, votată la foc automat, fără discuții și dezbateri, după cum este practica PSD. Dragnea nu a mai avut răbdare să aștepte avizul Eurostat, ceea ce reprezintă un risc foarte mare. Pentru că, dacă Eurostat nu se lasă convins de modificările aduse și nu clasifică Fondul în afara administrației publice, atunci activitățile acestuia vor fi considerate ca având impact asupra deficitului bugetar și datoriei publice. Or, acest lucru este exact ceea ce nu își dorește Dragnea, care vrea un instrument de finanțare controlat de el, dar care să nu răspundă pentru activitatea sa ca orice agenție guvernamentală. Un instrument prin care să facă împrumuturi, tranzacții și investiții pe banii statului, dar în afara regulilor de transparență cerute pentru instituțiile care folosesc banul public și fără să treacă cheltuielile în contul statului.

 

Fondul debutează cu o mare gaură dată în rezerva de stat. În varianta Senatului, legea prevedea un capital social format din aport în natură, reprezentat de pachetele de acțiuni ale celor 23 de societăți care urmau să facă parte din Fond, precum și de un aport în numerar în valoare de 1,85 de miliarde de lei, mult diminuat față de propunerea inițială de 9 miliarde de lei. Miercuri, Camera lui Dragnea a revenit la 9 miliarde și a mai adăugat zece companii pe listă, cele mai multe neprofitabile, dar cu active valoroase. Dacă vă întrebați cum a ajuns Senatul la suma de fix 1,85 de miliarde, răspunsul este foarte simplu. Așa i-a cerut guvernul. Într-un punct de vedere transmis înaintea votului ca urmare a discuțiilor cu reprezentanții Eurostat, Ministerul de Finanțe propunea reducerea sumei de la 9 la 1,85 de miliarde de lei. Iată cum motivau oamenii lui Teodorovici această reducere: „Nu se susține prevederea (…) referitoare la asigurarea unui capital vărsat în numerar (…) în sumă de 9 miliarde lei deoarece aceasta ar conduce la epuizarea veniturilor din privatizare care sunt deja angajate ca sursă de finanțare pentru o serie de acte normative în vigoare și, de asemenea, ar determina diminuarea semnificativă a rezervei financiare (buffer) în valută la dispoziția Trezoreriei Statului, fiind necesară contractarea unor împrumuturi în valută echivalente în scopul păstrării politicii de menținere a valorii buffer-ului la un nivel care să acopere 4 luni din necesarul de finanțare“. La început, guvernul va vărsa 200 de milioane, urmând ca restul până la 9 miliarde să fie vărsați în următorii cinci ani. Cum guvernul nu are 200 de milioane de vărsat, este limpede că va ataca rezerva valutară, acum și în anii următori, pe care speră să o acopere din împrumuturi. Problema este că România se împrumută la cel mai mare cost în raport cu toate statele din jur, semn că impactul asupra deficitului și a datoriei publice pe care îl va avea FSDI va fi „semnificativ“ încă de la naștere. Dar n-are importanță. A vrut Dragnea Fond de Investiții? Are fond de investiții.

 

Lăsând deoparte toate anomaliile privind politizarea managementului, lipsa totală de transparență în evaluarea îndeplinirii indicatorilor de performanță (s-a renunțat la Comitetul Consultativ care avea acest scop), conflictul de interese în care se află Ministerul de Finanțe - acționar și evaluator, supraveghetor și controlor al unei companii care se presupune că acționează independent de stat -, rămân câteva întrebări grave.

 

În primul rând, de unde va lua Fondul banii necesari pentru investiții? În lege se vorbește de mai multe surse, în afară de dividende, printre care împrumuturi, emisii de obligațiuni și vânzări de acțiuni. Primele două surse sunt improbabile. FSDI este atât de opac și de bizar gândit, încât are șanse minime să găsească băncile și investitorii care să înțeleagă ce este acesta și să îl finanțeze, în lipsa unor garanții de stat care au fost însă interzise prin lege la cererea Eurostat. Rămâne așadar vânzarea de acțiuni, adică privatizarea într-o lipsă totală de transparență prin „derogare“ de la legile privatizării, ceea ce poate constitui o sursă majoră de înstrăinare a avuției naționale fără control public.

 

În al doilea rând, ce va face guvernul cu acești bani? În lege se vorbește de infrastructură, creșterea capitalului uman, creare de locuri de muncă etc., activități neaducătoare de profit. În schimb în documentul guvernului se vorbește despre Parteneriate Public-Privat (PPP) ca despre principalul instrument al FSDI. Cum FSDI este proprietatea privată a statului investițiile prin PPP se vor derula astfel: FSDI, aflat sub controlul lui Dragnea, va finanța „proiecte de investiții“ ale adminstrației publice cu banii statului, dar în regim privat, fără să dea câtuși de puțin socoteală pentru acești bani. Este, simplu spus, cea mai mare schemă de corupție gândită vreodată în România.

 

În al treilea rând, dacă dividendele companiilor de stat merg la FSDI în loc să meargă la buget, atunci Pilonul II este condamnat la naționalizare, pentru că nu mai poate fi acoperit deficitul bugetului de pensii care se finanța din aceste profituri.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22