De același autor
Ultimele „bilanțuri“ privind guvernarea și execuția bugetară produse de guvern și Ministerul de Finanțe sunt exerciții josnice de manipulare. Să luăm următorul fragment din declarațiile doamnei Dăncilă de lunea trecută: „Investiţiile publice sunt un capitol vizat de critici. Graficele ne arată cât de lipsite de temei au fost aceste critici cu care ne-am confruntat de când am preluat guvernarea. Investiţiile străine directe au crescut şi ele, ceea ce ne arată că, din fericire, investitorii nu se lasă impresionaţi de ştirile false şi alarmiste. Se vede că investitorii nu au plecat, ci, dimpotrivă, au venit şi au investit cu încredere în România“.
Ce ne arată de fapt graficele este o creștere a cheltuielilor publice de capital cu 3,1 miliarde de lei, pe care guvernul ni le prezintă drept o creștere de investiții publice, dar pe care colegii de la Ziarul Financiar au identificat-o ca fiind reprezentată de achizițiile militare. Achizițiile militare sunt bune și necesare, dar nu pot fi considerate investiții decât metaforic („investim“ în securitate etc.), nu investiții propriu-zise, pentru că nu generează venituri direct sau indirect, precum investițiile în infrastructură, de exemplu. Prin urmare, criticile că investițiile publice sunt la un minimum alarmant sunt cât se poate de întemeiate, mai ales că o să fie și mai rău. Guvernul Dăncilă se află într-o criză de lichiditate gravă și, cum nu poate tăia salariile și pensiile abia crescute, care sunt bătute în piatră, nu-i rămâne decât să taie de la bruma de investiții pe care le mai făcea.
O porcărie încă și mai mare este graficul privind investițiile străine directe (FDI, acronimul englez) care consemnează o creștere de 0,28 miliarde de euro, de la 1,93 miliarde în primul semestru al anului 2017 la 2,21 miliarde în aceeași perioadă a lui 2018. 2,21 miliarde de euro pentru o țară cu potențialul României sunt mărunțiș și nu înseamnă aproape nimic, iar creșterea este ridicolă. Pentru comparație, potrivit raportului privind investițiile globale al UNCTAD pe 2017, în Polonia FDI au crescut de la 186,31 miliarde de dolari în 2016 la 234,44 miliarde în 2017. Asta este o țară în care investitorii „vin și investesc cu încredere“, nu România! Guvernul a produs astfel un fake news stupid în timp ce ne acuză pe noi, presa neafiliată PSD, că producem „știri false“. Ce încredere să aibă investitorii într-o țară în care legislația fiscală s-a modificat de peste 250 de ori în mai puțin de un an, o țară în care guvernanții se comportă ca niște cârpaci de duzină care nu știu cum să mai stoarcă bani pentru majorările nesustenabile de cheltuieli cu salarii și pensii? Orice investitor serios care va citi bilanțul lui Dăncilă va ști exact ce să facă cu el.
Dar cea mai mare josnicie o reprezintă pretinsa creștere de venituri bugetare de 12,6% (Ministerul de Finanțe) sau 12% (guvernul), prezentată ca o mare victorie, deși este un eșec, pentru că Legea bugetului prevedea mai mult cu vreo două procente. Dar nici măcar aceste 12,6% nu sunt sigure, potrivit aceluiași Ziar Financiar, care acuză MF și guvernul că au introdus în această majorare și subvențiile pentru agricultură primite de la Uniunea Europeană. Ceea ce este legal de vreo câțiva ani, dar, în același timp, produce statistici mincinoase care n-au decât valoare de propagandă și manipulare, ca și cele despre investiții. Bugetul nu are absolut nicio legătură cu subvențiile agricole, care funcționează precum tuburile pneumatice de comunicare din trecut. Bagi banii la capătul de la Bruxelles și îi scoți neatinși la București, unde guvernul îi distribuie către agricultori. Trecerea lor prin buget este o prevedere tehnică prin care guvernul poate să redistribuie acești bani în mod legal și atâta tot. Nu se constituie în venituri la bugetul general consolidat. Trecerea lor ilicită din punct de vedere economic la venituri (dar și la absorbția de fonduri europene) are drept scop ascunderea sub preșul statisticilor mincinoase a mizeriei guvernării.
În primul rând, pretinsa creștere de venituri (în realitate, de numai puțin peste 4%) lasă impresia falsă a unei creșteri economice mai mari decât este în realitate. Datele guvernamentale încearcă însă să ascundă ceea ce Institutul de Statistică a constatat deja, și anume că pe primul trimestru nu a existat niciun fel de creștere economică. În al doilea rând, are drept scop să ascundă dimensiunea deficitelor. E deja rău să ai creșteri de venituri de 12,6% și o creștere de cheltuieli de 19%, dar să ai o diferență de la 4,2% la 19% e vecin cu catastrofa. Neavând încotro, Ministerul Finanțelor o recunoaște: diferența dintre venituri și cheltuieli este de 15 miliarde lei. În al treilea rând, potrivit senatorului Florin Cîțu, are drept scop să justifice o rectificare bugetară pozitivă în toamnă, în condițiile unei găuri reale la buget care se îndreaptă spre 20 de miliarde. Îl cred. În aceste condiții - împrumuturi tot mai scumpe pentru salarii și pensii, reducerea spre zero a investițiilor publice în infrastructură, absorbție slabă, FDI minime, plus fondul suveran, plus faimoasele PPP-uri - criza este inevitabilă.
