Pe aceeași temă
Analiza sesizarilor a inceput joi, insa judecatorii constitutionali nu au ajuns la o concluzie in privinta tuturor punctelor sesizate, astfel ca au amanat pentru vineri dezbaterile.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis sa sesizeze CCR in vederea exercitarii controlului de constitutionalitate, inainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii 135/2010 privind Codul de Procedura Penala, precum si pentru modificarea si completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciara.
Si PNL si USR au sesizat Curtea Constitutionala in legatura cu proiectul de modificare a Codului de Procedura Penala.
"Aceasta lege este o adevarata lege a favorizarii infractorului, pentru ca prin sutele de amendamente pe care le-au formulat cei din PSD - ALDE si pe care le-au trecut prin vot nu veti gasi nici macar un amendament care sa arate ca se preocupa in vreun fel de protejarea drepturilor si libertatilor, a intereselor legitime ale partilor vatamate, ale tuturor cetatenilor de buna-credinta", a spus deputatul liberal Ioan Cupsa.
El sustinea ca in acest proiect exista peste 50 de articole neconstitutionale, neclare, iar unele "aproape de necitit".
In opinia sa, majoritatea parlamentara a fost preocupata ca mijloacele de proba sa fie tot mai greu de obtinut, astfel incat magistratii sa se poata pronunta tot mai greu.
In ceea ce priveste modificarea si completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciara, PNL si USR au solicitat CCR sa constate ca acest act normativ este neconstitutional in ansamblul sau, Parlamentul procedand la adoptarea lui cu incalcarea dispozitiilor art. 137 din Regulamentul Camerei Deputatilor si ale art. 150 din Regulamentul Senatului, referitoare la reexaminarea legii la cererea presedintelui Klaus Iohannis, ceea ce determina incalcarea dispozitiilor art. 1, alin. (4) din Constitutie. Semnatarii sesizarii spun ca cererea de reexaminare formulata de presedintele Iohannis evidentiaza aspecte care necesitau o analiza aprofundata in cadrul dezbaterilor parlamentare.
La randul sau, seful statului apreciaza ca modificarile incalca mai multe articole din Constitutie, iar legea a fost adoptata cu incalcarea principiului bicameralismului.
In sesizarea presedintelui se face referire si la drepturile persoanei vatamate in cadrul procesului penal. "Modul in care este conceputa exercitarea dreptului (...) de catre persoana vatamata este unul lacunar, lipsit de claritate si precizie", se mentioneaza in sesizare.
Seful statului mai remarca faptul ca in legea criticata "se constata o contradictie a continutului modificarilor legislative in materia perchezitiei".
De asemenea, sunt subliniate in sesizare "contradictiile" cu privire la prevederile privind luarea, prelungirea ori durata totala a acestei masuri preventive.
Totodata, Iohannis face referire la faptul ca in legea criticata se prevede ca "instanta de apel nu poate desfiinta sentinta primei instante prin care s-a dispus achitarea inculpatului si nu poate pronunta o hotarare de condamnare direct in apel decat daca sunt readministrate probe sau administrate probe noi care sa conduca la desfiintarea solutiei de achitare a primei instante pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusa achitarea". "Prin aceasta dispozitie se incalca principiul (...) care consacra independenta judecatorilor si supunerea lor numai legii, precum si dispozitiile Legii fundamentale (...) privind separatia si echilibrul puterilor in stat", se mentioneaza in sesizare.
