Pe aceeași temă
Este greu să ceri reforme din partea cetăţenilor dacă se menţin pensiile speciale „la un nivel care înseamnă o mare injustiţie socială”, a spus premierul, într-o conferință de presă în care anunță modificarea legislației privind pensile speciale.
Modificările legislative anunțate sunt unele de esență și ar putea rezolva, dacă vor trece de Curtea Constituțională, problemele de injustiție de care vorbea premierul.
Bolojan a precizat că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul de magistratură din România să iasă la pensie mai repede, dacă doreşte, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani.
Magistrații care ies la pensie anticipat pierd însă pentru fiecare an 2 puncte din pensie.
Totodată, legea introduce o reformă a modului de calcul al pensiilor astfel încât acestea să nu mai depășească salariul, fiind „aliniate la modelul european”.
Astfel, valoarea pensiei va fi de maximum 70% din ultimul salariu net.
Principalele declarații
Una dintre dintre fundamentele unui stat e sistemul justiție. E important să avem un sistem de justiție funcțional, de încredere.
Care sunt problemele în zona de justiție? Aș puncta trei.
· Una dintre ele este ieșirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem în ultimii ani și am avut posibilitatea ca timp de trei luni de zile să semnez pensionări de magistrați, suntem în situația în care 2/3 dintre magistrați ies la pensie la 47,48,49 de ani. Este o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu. E o problemă de calitate și de sustenabilitate în anii următori. Nu mai avem oameni care să înlocuiască. Nu mai există oameni pe piața muncii. Generațiile care vin sunt la jumătate sau mai mici decât cele care ies la pensie sau urmează. Avem o criză pe care o resimt cei din sectorul privat.
O a doua problemă: este faptul că valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Am avut 2 etape aceste acumulări negative. Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri, în afara unor pensii private. Suntem în situația în care o pensie medie în sistemul de justiție este de aproximativ 25.000 de lei, aproximativ 5.000 de euro net. O pensie medie în România este undeva între 500-600 de euro. E o diferență foarte mare și nicărieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere.
A treia problemă: dar care nu e rezolvată prin această propunere, pentru că trebuie gândită o lege de salarizare clară, care se poate face până la toamnă, avem legi de salarizare neclare. Acestă situație ne-a dus să avem 20.000 de acțiuni în instanțe generate de oameni din sistemul de justiție pentru drepturi salariale, pe bază de discriminare. Pentru sporuri, pentru condiții vătămătoare de muncă sau pe acte administrative validate prin hotărâri judecătorești.
În urma acestor sentințe în cascadă guvernele României au trebui să plătească aproximativ 10 miliarde de lei diferențe salariale în acest sistem.
Propuneri
1. Propunem creșterea vîrstei de pensionare la vâsrta standard, de 65 de ani. Față de vechimea de 25 de ani propunem o creștere a vechimii de 35 de ani. Asta înseamnă că un magistrat, care lucrează de la început în sistem, să poată să iasă la pensie mai repede, dacă dorește. Dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, pentru fiecare an pentru care iese mai repede la pensie pierde 2% din pensie, în aşa fel încât, pe logica de contributivitate, de-a lungul întregii cariere să existe, deci, această formulă.
2.Cuantumul pensiei - Am analizat sistemele din țările UE, iar vârsta de pensionare este 65 de ani în aproape toate țarile UE. În ceea ce privește pensia, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate în ultimii ani de activitate, 4-5 ani.
Am făcut o propunere care ține cont de acest principiu de bază de contributivitate dar și de formulele din legistația românească și de deciziile CCR: propunem ca valoarea pensiei să fie de maximum 70% din ultimul salariu net. O valoarea care oricum este la nivel superior a situației din țările UE.
