Pe aceeași temă
Premierul Nicolae Ciucă a transmis, luni, la împlinirea a 32 de ani de la „Fenomenul Piaţa Universităţii” şi Mineriada din 13-15 iunie 1990, că reprezintă o pagină din istoria recentă, asupra căreia consideră că suntem datori să reflectăm, pentru ca societatea românească să nu mai devină vreodată victimă a diversiunilor şi propagandei mincinoase, relatează News.ro.
„Se împlinesc 32 de ani de la unul dintre cele mai dureroase momente ale istoriei noastre post-decembriste, Mineriada din 13-15 iunie 1990, prin care manifestaţia-maraton a societăţii civile împotriva neo-comunismului, desfăşurată în Piaţa Universităţii, a fost înăbuşită prin instigarea unor români împotriva altor români. România încă îşi căuta calea către adevărata democraţie. Pentru cei născuţi mai târziu, evenimentele din primăvara-vara anului 1990 reprezintă o pagină din istoria recentă, asupra căreia consider că suntem datori să reflectăm şi unii şi alţii, pentru ca societatea românească să nu mai devină vreodată victimă a diversiunilor şi propagandei mincinoase”, a spus premierul în mesaj.
Potrivit şefului Executivului, „România mizează acum pe stabilitatea şi securitatea pe care ni le conferă apartenenţa la Uniunea Europeană şi la Alianţa Nord-Atlantică”, însă ”contextul dificil creat la nivel global de agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei ne obligă să rămânem prudenţi, să filtrăm obiectiv orice informaţii, să conştientizăm caracterul nociv al diversiunilor promovate prin multitudinea canalelor de informare moderne şi, nu în ultimul rând, să apărăm şi să respectăm drepturile cetăţenilor”.
„Gândurile noastre se îndreaptă, astăzi, către victimele manipulărilor şi represiunilor brutale şi familiile acestora. Suntem datori să continuăm consolidarea valorilor democratice şi integrarea României în arhitectura instituţională generată alături de partenerii noştri occidentali, care oferă, mai ales în astfel de perioade, garanţia securităţii şi bunăstării”, mai afirmă Nicolae Ciucă.
Au trecut 32 de ani de la intervenția brutală a minerilor împotriva protestatarilor din Piața Universității - Mineriada din 13-15 iunie 1990.
Manifestațiile împotriva guvernului condus la acea vreme de Frontul Salvării Naţionale şi împotriva preşedintelui Ion Iliescu au fost reprimate cu violență de forțele de ordine, cu ajutorul minerilor chemați din Valea Jiului.
Au murit împușcați patru oameni, iar alți 1.388 au fost răniță, spun procurorii, însă datele sunt contestate de către asociațiile victimelor mineriadelor.
Dosarul Mineriadei - în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul director al SRI Virgil Măgureanu au fost trimiși în judecată în iunie 2017 pentru infracţiuni contra umanităţii - a fost luat de la zero. Rechizitoriul trebuie refăcut, pe motiv de nulitate a acestuia.
Cronologia evenimentelor
În noaptea de 12 spre 13 iunie, autoritățile au intervenit în forță pentru a împrăștia demonstranții aflați de 52 de zile în Piață Universității. În cursul zilei se înregistrează ciocniri violente între manifestanți și poliție. Seară, la televiziunea publică se citește un comunicat al președintelui Ion Iliescu: "Chemăm toate forțele conștiente și responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului și televiziunii pentru a curma încercările de forță ale acestor grupuri extremiste, pentru a apară democrația atât de greu cucerită."
Câteva ganituri de mineri pleacă din Valea Jiului și ajung în București unde, timp de două zile, recurg la acte de o violență extremă împotriva protestatarilor, al studenților și al oricărei persoane suspecte că "subminează democrația". Minerii, conduși de Miron Cozma, au atacat și devastat sediile partidelor istorice și ale ziarului România Liberă, agresand mii de bucureșteni pentru simplul fapt că erau studenți, purtau ochelari și barbă sau se aflau în clădirea Universității. Pe 15 iunie, miile de mineri au fost strânși la Romexpo, unde președintele Ion Iliescu le-a mulțumit pentru "atitudinea de înalta conștiința civică".
Ion Iliescu: Minerii au găsit la PNȚ arme, droguri, sticle incendiare și prafuri euforizante
"Va mulțumesc pentru tot ceea ce ați făcut în aceste zile, în general pentru toată atitudinea dumneavoastră de înaltă conștiință civică. Deci, vă mulțumesc încă o dată tuturor pentru ceea ce ați demonstrat și în aceste zile: că sunteți o forță puternică, cu o înalta disciplină civică, muncitorească, oameni de nădejde și la bine, dar mai ales la greu. Și de asta dată ați demonstrat cât de importantă este solidaritatea muncitorească.
Cu un sentiment deosebit de conștiința civică, patriotică ați simțit momentul dificil și cu o dăruire exemplară v-ați arătat gata să fiți solidari cu puterea nouă.
Exemplul dumneavoastră a fost plin de îmbărbătare pentru toți cei de bine, care doresc progresul societății românești. Vreau să va mulțumesc deci pentru acest act de înalta solidaritate pe care l-ați demonstrat în aceste zile", le-a spus Ion Iliescu minerilor.
Președintele de atunci al României a mai afirmat în fața minerilor strânși la Romexpo:
"Cu ajutorul dumneavoastră au fost descoperite în subsolul clădirii PNȚ-ului: depozit de sticle incendiare, de droguri, de seringi cu care au injectat droguri unora din cei care stăteau în Piața Universității și armament.
La clădirea Asociației "16-21 Decembrie" au fost găsite depozite de bâte și de alte asemenea arme albe, lanțuri și așa mai departe. În subsolul clădirii Universității s-au descoperit arme: 22 de puști Jeco, dar care sunt arme periculoase în asemenea condițiuni, și saci cu prafuri euforizante pe care probabil că le-au tot folosit în această perioada.
Cum se poate motiva că în sediul unui partid politic, în sediul unor asociații declarate apolitice, prezența unor asemenea depozite de sticle incendiare, de muniții, de droguri și arme de tot felul, arme de agresiune; cum se poate motiva așa ceva? Noi considerăm că răspunderea morală o au și unii gazetari, unii intelectuali care au incitat în această perioadă".
"Eu vreau încă o dată să-mi exprim întreaga recunoștință din partea populației Capitalei pentru prezența dumneavoastră, utilă și eficientă.
Vreau să mulțumesc pentru spiritul organizat în care v-ați prezentat, în care ați acționat, să mulțumesc conducătorilor dumneavoastră, inginerului Cozma și celorlaltor lideri sindicali care au fost în fruntea dumneavoastră, alături de noi, care ne-au ajutat în aceste zile. Deci va mulțumesc tuturor pentru tot ce ați făcut în aceste zile", a mai afirmat Iliescu în discursul sau, adăugând că "știm că avem în dumeavoastră un sprijin de nădejde, când va fi nevoie vom apela! Sper să nu mai fie nevoie să apelăm la dumneavoastră."
În mai 2010, la 20 de ani de la evenimente, fostul președinte Ion Iliescu afirma pe blogul său că mineriada din 1990 a fost efectul, și nu cauza violențelor declanșate în ziua de 13 iunie, el adăugând că "unora (dintre manifestanți - n.red.) li s-au inoculat și iluzii deșarte de către cei ce-i stimulau, inclusiv financiar, pentru a provoca dezordine".
Niciun vinovat, după 32 de ani
În mai 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis ca dosarul Mineriadei să fie retrimis Parchetului pentru refacerea anchetei, iar soluția a generat un val de nemulțumiri în rândul părților civile din dosar care s-au aflat în sală și care au acuzat atunci "injustiția". "Pentru injustiția asta nefuncțională aservită ne luptăm de 29 de ani, au rămas urmași, dar acest dosar istoric arată clar că noi cu sânge am câștigat libertatea. Ce rost mai am eu față de societate, când nu am parte de acest proces echitabil? Bataie de joc”, spunea atunci Marin Stoica, care în iunie 1990 a fost bătut cu sălbăticie, până a intrat în comă.
Decizia nu a fost însă definitivă, fiind atacată atât de către Parchetul General, cât și de către sute de victime și de moștenitori ai acestora.
Pe 10 decembrie 2020, instanța supremă a respins ca nefondate aceste contestaţii. Decizia - pronunţată în şedinţa din Camera de Consiliu - a fost definitivă.
Astfel, la mai bine de 30 de ani de la evenimente, dosarul Mineriadei se întoarce la Parchetul General - Secţia Parchetelor Militare, pentru refacerea de la zero a anchetei.
Ce a invocat Instanța supremă pentru reluarea anchetei de la zero
Instanța supremă a invocat lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele "pretins comise" de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu şi Mugurel Cristian Florescu, în perioada 11-12 iunie 1990, ”sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii în varianta normativă a uciderii unor persoane”. ICCJ a invocat nulitatea mai multor acte de urmărire penală pe numele celor inculpaţi, constatând nulitatea rechizitoriului întocmit în cauză.
Autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor
O ușoară speranță că vinovații vor fi pedepsiți și că vom avea o privire mai amănunțită asupra evenimentelor s-a întrezărit în 2015, după ce Parchetul General a redeschis dosarul mineriadei.
Parchetul Militar a anunțat pe 23 decembrie 2016 punerea în mișcare a acțiunii penale în dosarul Mineriadei pentru crime împotriva umanității împotriva lui Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Petre Român, Gelu Voican Voiculescu, Miron Cozma și Adrian Sârbu.
În 13 iunie 2017, Parchetul General i-a trimis în judecată pe Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.
De asemenea, au fost trimiși în judecată: amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.
Procurorii militari spun că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.
În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării. Atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a 4 persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane, conform procurorilor.
România, obligată de CEDO să continue investigațiile
În 17 septembrie 2014, România a fost obligată să continue investigațiile în dosarul Mineriadei, în urmă unei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Această instanță sublinia, la acel moment, obligația statului român de a face dreptate victimelor crimelor împotriva umanității, indiferent de timpul scurs de la săvârșirea acestora.
Marea Camera a CEDO a constat că România a încălcat articolele 2, 3 și 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, după ce reclamanții Anca Mocanu, Marin Stoica și Asociația 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficiența cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13-15 iunie 1990.
