Pe aceeași temă
Fiind abonat la newsletter-ul site-ului retelei europene Euractiv (www.euractiv.ro), una dintre cele mai interesante si competente surse de informare despre afacerile europene, am descoperit articolul Ghid romanesc al concursurilor pentru functionari UE care, lasand la o parte formularea greoaie a titlului, trata generoasa tematica a recrutarii personalului care lucreaza in cadrul institutiilor comunitare. Articolul era insotit de un link unde este postat documentul cu pricina editat de catre o organizatie nonguvernamentala. Clubul Romania-UE a fost constituit in septembrie 2003 de catre un grup de romani care locuiesc in Bruxelles si care sunt direct implicati in activitati specifice capitalei europene. Clubul este independent financiar, fara caracter religios sau politic, independent de orice structura guvernamentala sau partid politic din Romania sau din spatiul UE. Scopul sau principal este de a contribui la eforturile de integrare a Romaniei in UE, integrare care nu s-a incheiat in ianuarie 2007. Clubul se doreste un think-tank care sa se constituie intr-un element de opinie obiectiv si independent in ceea ce priveste relatiile dintre Romania si UE. Clubul nu desfasoara activitati comerciale (nu a adus masini in tara) si nu urmareste realizarea unui profit material. Am redat esentialul frunzarind site-ul oficial al ONG-ului.1
In luna noiembrie a acestui an, aceasta organizatie a editat o brosura inititulata Un ghid pentru tine: experiente romanesti de succes la concursurile EPSO. O initiativa binevenita care incearca sa arunce un strop de lumina in problematica angajarilor de personal (si) din Romania de catre institutiile Uniunii Europene, de multe ori tratata cu usurinta si necunoastere de catre mass-media romanesti sau, in cel mai bun caz, rezumata in stiri neutre care provin de pe aceleasi site-uri cu tematica europeana, la care, suntem siguri, sunt abonati redactorii ziarelor in a caror fisa a postului intra si acoperirea acestei plaje tematice. Fiind un participant consecvent la concursurile organziate de catre Oficiul European pentru Selectia Personalului (sau EPSO), lecturarea ghidului mi s-a parut o necesitate avand in vedere ca trebuia sa-mi raspund intrebarii problematice: cum au reusit altii, iar eu nu?! Dupa cum se va vedea in continuare, esecul meu a fost unul relativ. O calitate a acestei publicatii consta in faptul ca sunt prezentate povestile de succes ale unor romani care au reusit sa doboare caracatita eurobirocratiei bruxelleze. Aceasta moda vestica de prezentare, in diverse publicatii, a povestilor de succes din diverse arii de activitate, adoptata consecvent de catre institutiile europene si, recent, de catre institutii romanesti, incearca sa introduca cu forta optimismul si increderea in sine. Poate ca mesajul subliminal nu este cel mai rau, mesaj de genul: este greu, dar pana la urma se poate reusi, uite cum au facut-o altii.
Cum se poate ajunge angajat al uneia dintre institutiile UE? In primul rand, este imposibil sa apelezi la sistemul PCR (pile, cunostinte si relatii), chiar daca o informatie la timp iti poate fi utila. Pentru a fi admis in diverse pozitii (o diferenta majora se face intre functionarii si agentii contractuali, primii avand un statut aparte, fiind angajati pe perioada nedeterminata si reglementati de un regulament foarte stufos si complicat, cea de a doua categorie fiind angajata pe o perioada determinata de timp), trebuie sa depasesti trei etape de selectie organizate de catre EPSO: una de preselectie (prin care se testeaza abilitatile verbale si numerice ale candidatului, precum si cunostintele sale privind institutiile si politicile UE), o faza scrisa (constand intr-o proba grila de specialitate, dublata de un eseu) si o etapa finala, orala (interviul). In continuarea succintului ghid, se prezinta experientele romanilor care au reusit. Cum au reusit? Pentru Dana, secretul rationamentelor numerice este antrenamentul intens cu domeniile matematice utilizate cel mai frecvent in astfel de teste: proportiile, procentele, coeficientii multiplicatori. Legat de proba verbala si numerica, Nicu atrage atentia ca ea testeaza inainte de orice capacitatea de analiza rapida a candidatului. Eseul presupune, de asemenea, o reforma in gandire si prezentare. Mihaela a respectat schemele propuse de cartea lui Hetru si Bizeur despre proba scrisa si s-a antrenat pregatind, mai intai, cateva eseuri free-style, folosind aceeasi durata de timp ca cea alocata la concurs. Apoi a trecut la subiecte de politici europene, considerate de actualitate, si a pregatit cateva potentiale planuri de nu mai mult de o pagina pe temele respective. E drept, pentru a sti sa redactezi eseuri free-style trebuie sa stii ce reprezinta aceasta formulare. Pentru acelasi Nicu, cea mai importanta este abilitatea de a mentine un echilibru pe parcursul celor 30-45 de minute. "Trebuie sa va amintiti ca aici este evaluata si personalitatea voastra, atitudinea fata de munca in echipa, capacitatea de a fi de folos colegilor sau cetatenilor, oferind raspunsuri precise si utile, precum si sensibilitatea voastra culturala. Ideile preconcepute si stereotipurile culturale sunt inacceptabile, fie si cele aparent pozitive (de genul imi place sa lucrez cu germanii, pentru ca sunt eficienti, punctuali etc., acest lucru implicand automat un oarecare disconfort pentru munca alaturi de colegi de alte nationalitati)."
Sfaturi utile
Recent, EPSO a anuntat ca va renunta, din anul 2010, la acest complicat sistem de preselectie pentru ca cifrele participantilor nu au incetat sa descreasca, spre satisfactia presei eurosceptice din Marea Britanie. Din pacate, autorii ghidului mentionat, chiar daca, activand in inima Uniunii Europene, nu sufla niciun cuvant despre aceasta reforma a EPSO, care, suntem siguri, ar fi interesat multe mii de candidati care, dintr-un motiv sau altul, nu au reusit sa depaseasca probele actuale. Poate ca unii au fost mai grei de cap in domeniul logicii sau, altii, in domeniul calculelor matematice. Nu am putut intelege ce legatura ar fi intre problemele de matematica pompos grupate in sectiunea Raisonement numérique si postul de administrator lingvist. Adica, daca esti administrator lingvist, nu te ocupi totusi cu cuvintele, cu trimiterea lor in lume, ci mai trebuie si sa le numeri, imparti, divizi, introduci in ecuatii de gradul cinci?!
In comunicatul remis presei la 18 iulie 2008, la Bruxelles (unde altundeva?), se specifica: "In contextul unei reforme in profunzime a practicilor sale actuale, Oficiul European pentru Selectia Personalului pregateste modificarea radicala a modalitatilor de selectare a candidatilor la posturile publice comunitare. Incepand cu anul 2010, concursurile de recrutare vor pune accentul si mai mult pe competentele personale si profesionale ale candidatilor. Intervalul de selectionare va fi redus cu doua treimi, intre cinci si noua luni, spre deosebire de cincisprezece, cat dureaza acum. Schimbarea cea mai importanta va consta in natura testelor de selectionare care vor fi folosite incepand cu anul 2010. Examenele scrise si interviurile se concentreaza, in momentul de fata, asupra cunostintelor candidatilor. In viitor, accentul va fi pus si pe evaluarea competentelor practice si profesionale ale candidatilor, dar si asupra potentialului lor profesional".2
Schimbarea va consta, insa, in eliminarea probei care parea a avea cel mai mult sens, proba eliminatorie care testa cunostintele candidatilor fata de Uniunea Europeana. Vor fi mentinute, insa, testele verbale si numerice care sunt considerate a fi "unanim recunoscute de specialistii de resurse umane, ca fiind cele mai bune modalitati de stabilire a potentialului profesional al unui candidat. Aceste teste sunt concepute de o asemenea maniera, incat garanteaza impartialitatea fata de cultura sau sexul candidatului". Sa fie prostie sau corectitudinea politica si-a introdus codita perversa si in aceasta chestiune? Se elimina proba despre cunostintele de baza asupra Uniunii Europene, politicilor sale, statelor componente, parintilor fondatori, culturii si limbii popoarelor europene membre, pentru a standardiza si, probabil, oferi o sansa justa si celor care nu sunt europeni, in vederea asigurarii impartialitatii fata de cultura sau sexul candidatului?! Ce are a face sexul cu probele verbale si numerice? Adica, daca esti femeie esti mai inclinata catre verbe, in timp ce daca esti barbat ai o atractie mai mare catre matematica?
Am participat la doua astfel de preselectii, prima desfasurata intr-o torida zi din iunie 2006, intr-unul dintre saloanele luxoase ale unui hotel central si scump din Bucuresti, si cea de a doua, intr-o alta zi caniculara din septembrie 2007, in localul unei firme care subcontractase organizarea acestor proceduri de la Oficiul European pentre Selectia Personalului. Nu stiu cum am reusit sa depasesc faza de preselectie, am fost anuntat dupa cinci-sase luni ca CV-ul meu a fost retinut in baza de date a EPSO, putand fi accesat de catre toate institutiile comunitare in cautare de angajati. Am fost bucuros, crezand ca am obtinut cine stie ce victorie. Evident, nu am fost contactat de nimeni, caci, asa cum bine se specifica si in ghidul Clubului Romania-UE, absorbtia functionarilor in institutii este un proces laborios. Este necesara, asadar, multa rabdare, dar si perseverenta. Unii laureati ai listelor de rezerva asteapta luni bune sau chiar mai mult de un an pana sa fie "absorbiti". Alteori, nu sunt selectati deloc, deoarece un simplu loc pe o lista de rezerva nu garanteaza un loc in institutii. Nedetinand nici rabdare, nici perseverenta, nu-mi ramane altceva decat sa astept. Sa fiu absorbit pentru a ma face util Uniunii Europene. Dar daca Uniunea Europeana nu are nevoie de mine? Nu-i nimic, parafrazandu-l pe Alexandru Lapusneanu, daca ea nu ma vrea, o vreau eu.
1. www.euro-club.org.
2. http://europa.eu/epso/documents/EPSO-00114-FR-TRA_FINAL.pdf.
