Pe aceeași temă
Academia Română spune că proiectul consturirii unui Muzeu al Holocaustului „reprezintă o datorie morală față de tragedia trăită de milioane de oameni în contextul celei mai mari conflagrații a secolului XX și un gest necesar de conservare a memoriei holocaustului” și „merită cu îndreptățire un spațiu adecvat și o amplasare conformă cu menirea sa”.
„În același timp, apreciem că soluția propusă de a solicita, oficial, Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ să cedeze o suprafață de 5.300 mp din proprietatea pe care o deține în Șoseaua Kiseleff nr. 1, cu scopul construirii Muzeului Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului, este complet inadecvată și păguboasă, aducând mari prejudicii unuia dintre cele mai vechi și apreciate muzee din România”, se arată în comunicatul Academiei Române.
Potrivit sursei citate, „solicitarea recentă de a ceda terenul de care dispune actualmente Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ nu face altceva decât să compromită o veche și îndelungă aspirație a acestei instituții, aceea de a-și extinde spațiile de expunere și de depozitare, o nevoie resimțită încă de la înființare, reiterată administrativ prin demersurile făcute de însuși Grigore Antipa, în anii 1911, 1941, apoi în 1958 și 1998, când a fost adoptată o hotărâre de guvern pentru extinderea muzeului”.
„Academia Română apreciază că este necesară găsirea unei soluții raționale și eficiente pentru înființarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului, în urma unei analize atente, astfel încât să nu fie afectate interesele niciunei alte instituții și să nu genereze false conflicte. Suntem convinși că factorii administrativi și decizionali vor identifica modalitățile optime de a răspunde nevoilor de funcționare ale celor două instituții care, prin activitatea și patrimoniul lor, fac cinste culturii, științei și istoriei României”, se mai arată în comunicatul Academiei Române.
***
Zeci de personalități ale lumii academice i-au trimis săptămâna trecută o scrisoare premierului Viorica Dăncilă în care i-au cerut să nu înstrăineze o parte din parcul muzeului Antipa pentru muzeul holocaustului.
50 de personalități din lumea academică și civilă i-au scris premierului Viorica Dăncilă și ministrului Culturii Daniel Breaz să nu înstrăineze o suprafață însemnată din parcul muzeului Antipa pentru construirea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului din România, așa cum a anunțat deja premierul.
Este vorba de o suprafață de 5.300 de metri pătrați din marcului muzeului de științe.
Semnatarii scrisorii spun că susțin înființarea noii instituții de cultură dar că guvernul ar trebui să găsească o soluție pentru construirea sa care să nu afecteze un muzeu de importanță națională.
”Susținem pe deplin realizarea unui Muzeu de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, dar ne exprimăm încrederea că Ministerul Culturii și Identității Naționale și Guvernul României vor găsi o modalitate de a oferi un spațiu potrivit acestei noii instituții culturale fără a pune în pericol integritatea Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa“, monument istoric de importanță națională”, spun semnatarii scrisorii.
Pe de altă parte, ei atrag atenția că extinderea muzeului, care trebuie ”aplicată cu prioritate” ar face imposibilă înstrăinarea unei părți importante din terenul său și că ”orice discuție privind înstrăinarea unei părți din parcul Muzeului Antipa este complet neavenită în contextul nevoii imperioase de extindere și dezvoltare a Muzeului Antipa.”
Ei atrag atenția că prin înstrăinarea porțiunii de teren care aparține muzeului, acesta nu ar mai avea nicio posibilitate de extindere, una care este de importanță vitală pentru muzeu.
”Ne exprimăm, totodată, susținerea deplină pentru poziția exprimată deja de conducerea instituției potrivit căreia păstrarea intactă a suprafaței de teren ce aparține muzeului este de o importanță majoră, fiind garantul existenței și dezvoltării Muzeului Antipa și unica sa posibilitate de extindere. Dezvoltarea patrimoniului și diversificarea activităților muzeului din ultimii 100 de ani au amplificat nevoia de spatiu. Muzeul Antipa se confruntă cu o nevoie imperioasă de suplimentare a spațiului de depozitare pentru colecțiile sale în continuă creștere, de un spațiu adecvat pentru organizarea de expoziții temporare de anvergură, dar și de spații noi de expunere. Toată această dezvoltare nu poate fi susținută în lipsa posibilității de extindere a Muzeului”, avertizează semnatarii scrisorii.
Aceștia amintesc că Muzeul Național de Istorie Naturală "Grigore Antipa“ este una dintre cele mai vechi și prestigioase instituții muzeale din România, decorată cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, fiind primul muzeu asumat și construit de Statul Român în forma în care există astăzi.
Cu un patrimoniu de aproximativ 2 milioane de exemplare și un număr de vizitatori de 311.639 în anul 2018, Muzeul Național de Istorie Naturală "Grigore Antipa” este, de asemenea, unul dintre cele mai iubite și vizitate muzee din București și din țară.
Scrisoarea este semnată de mai mulți academicieni și membri corespondenți ai Academiei Românie, directori de institute sau profesori la facultăți din București și din țară.
***
Muzeul Antipa a primit de la Ministerul Culturii, pe 21 iunie, solicitarea de a răspunde unei adrese venite de la Secretariatul General al Guvernului privind cedarea a 5.300 de metri pătrați din parcul instituției pentru realizarea unei alte construcții. Anterior primirii acestei adrese, managerul instituției, Luis Ovidiu Popa, a fost invitat la sediul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru a semna un plan de dezlipire a terenului pe care Muzeul Antipa îl are în administrare, dezlipire pe care nu a solicitat-o, despre care nu fusese informat și pe care a declarat că nu o dorește.
Conducerea muzeului a înaintat pe 27 iunie, un răspuns către Ministerul Culturii, prin care își manifestă opoziția față de ideea înstrăinării a 45% din suprafața liberă de construcții a instituției.
Secretarul general al Guvernului, Toni Greblă, a declarat pe 28 iunie că terenul pe care se află Muzeul Antipa din București este proprietatea statului, dat în folosință gratuită instituției, dar "folosința poate fi retrasă și atribuită alteia". El a spus că nu s-a luat, încă, o decizie definitivă ci este doar intenția guvernului de a sprijini Institutul Elie Wiesel, comunitatea evreiască și Congresul Mondial Evreiesc pentru realizarea unui Muzeu al Holocaustului la București.
El a recunoscut că soluția a fost găsită chiar de institutul Elie Wiesel după ce consiliul general al Capitalei ar fi respins ridicarea construcției în Centrul Vechi al Capitalei.
