Pe aceeași temă
UPDATE: "S-a amanat pentru 4 aprilie pentru ca nu am reusit sa ajungem la o solutie. E nevoie de mai mult studiu. S-au avansat pana acum mai multe solutii, care niciuna dintre ele nu intrunea o majoritate decizionala si atunci acum ne-am cam apropiat de doua variante care vor fi posibil de ajuns la o concluzie cu ele. E cea mai grea solutie pe care am avut-o de dat pana acum, pentru ca problemele sunt mai ales de apreciere politica", a spus Dorneanu, citat de ziare.com.
Presedintele Curtii a mai spus ca au fost ridicate "foarte multe" probleme de drept, atat de oportunitate, cat si de admisibilitate, problema fiind "delicata". Dorneanu a spus insa ca este de parere ca pe 4 aprilie "90%" sigur vor veni cu o solutie.
"Noi nu ne ghidam neaparat dupa presiunea mediatica, nici dupa cea politica, pentru ca aceea exista tot timpul, de fapt ambele exista. Vrem intai sa fim impacati cu constiinta noastra si cu convingerea ca solutia pe care o dam corespunde interpretarii exacte a Constituiei si sensului legiuitorului, in masura in care el este in concordanta cu principiile constitutionale", a spus Dorneanu.
A doua amanare
Curtea Constitutionala a dezbatut si pe 7 martie sesizarea, dar amanase pentru 21 martie pronuntarea deciziei.
"Nu am reusit sa ajungem la o solutie. Am simtit nevoia sa aprofundam mai bine cauza si sa analizam cea mai buna dintre variantele care s-au discutat astazi, care au fost mai multe. (...) Aprofundarea este pentru a da o solutie buna, nu o solutie gresita", declara atunci presedintele Curtii Constitutionale, Valer Dorneanu.
***
Sesizarea a fost facuta la inceputul lunii ianuarie de Victor Ciorbea, la o zi dupa ce Guvernul Grindeanu a depus juramantul la Palatul Cotroceni.
Victor Ciorbea a declarat, pe 5 ianuarie, pentru News.ro, ca a trimis la Curtea Constitutionala sesizarea in privinta Legii 90/2001 care prevede ca pot fi membri ai Guvernului persoanele care nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate.
Potrivit Avocatului Poporului, Curtea Constitutionala a fost sesizata in legatura cu articolul 2 din Legea 90/2001. Acest articol prevede:ca ”Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 4 alin. (1)”
Ulterior, Avocatul Poporului a precizat, intr-un comunicat, ca ￢prevederile art. 2 din Legea nr. 90/2001 incalca principiul echilibrului puterilor in stat, nu intrunesc cerintele constitutionale de previzibilitate si proportionalitate a legii si nu permit recunoasterea dreptului la diferenta pentru ocuparea, in conditii de egalitate si fara restrictii nerezonabile, a unei functii ce implica exercitiul autoritatii de stat..
Avocatul Poporului a constatat lipsa de coerenta legislativa in stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective si general valabile pentru ocuparea functiilor apartinand celor trei puteri organizate in cadrul democratiei constitutionale, aspect de natura sa aduca atingere principiului echilibrului puterilor in stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constitutie, precum si prevederilor art. 16 alin. (3) din Constitutie referitoare la ocuparea functiilor si demnitatilor publice, in conditiile legii.
De asemenea, Victor Ciorbea reclama ￢lipsa de previzibilitate a sintagmei ￂnu au suferit condamnari penaleￂ din cuprinsul art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, modificata si completata, fapt ce aduce atingere art. 1 alin. (5) din Constitutie.
Prevederile art. 16 alin. (3) din Constitutie consacra dreptul legiuitorului de a stabili conditiile concrete de ocupare si exercitare a unei functii, insa, in procesul de elaborare a actelor normative, Parlamentul are obligatia de a respecta principiile constitutionale si de a adopta, in consecinta, un sistem legislativ coerent, armonios, coordonat si eficient, care sa asigure respectarea principiului constitutional al echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale, mai arata Avocatul Poporului.
"Este de necontestat faptul ca o persoana care urmeaza sa ocupe o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat trebuie sa indeplineasca anumite cerinte de integritate, legalitate si corectitudine menite sa consolideze increderea cetatenilor in autoritatile statului, insa cadrul legislativ ce guverneaza conditiile de accedere la o functie trebuie sa fie unul coerent, predictibil si unitar, aplicabil tuturor reprezentantilor celor trei puteri organizate in cadrul democratiei constitutionale", se arata in comunicat.
In opinia Avocatului Poporului, separatia puterilor in stat nu inseamna lipsa unui mecanism de control intre puterile statului; dimpotriva, presupune existenta unui control reciproc, precum si realizarea unui echilibru de forte intre acestea.
"Or, un asemenea echilibru nu poate fi realizat decat prin existenta unui sistem coerent menit sa asigure conditii de integritate general valabile in exercitarea functiilor apartinand acestor trei puteri. Aceasta cu atat mai mult cu cat, in conformitate cu prevederile actuale ale Constitutiei, in procesul de desemnare a prim-ministrului si de numire a Guvernului, au un rol esential atat Presedintele Romaniei [care, exercitandu-si atributiile in temeiul art. 85 si art. 103 alin. (1) din Legea fundamentala, desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament] cat si Parlamentul [care, in aplicarea art. 103 alin. (3) din Constitutie, dezbate programul si lista Guvernului in sedinta comuna si acorda votul de incredere.]", precizeaza sursa citata.
