Pe aceeași temă
Luarea de poziție a Bisericii Ortodoxe Române survine după ce în mass-media au apărut recent „materiale de presă prin care se comunică demersul activist ideologic al unor ONG-uri care pretind finanţarea de către stat a avortului la cerere în orice condiţii, sfidându-se libertatea de conştiinţă şi principiile de natură morală şi religioasă ale medicilor”, practic decontarea de CNAS a avorturilor la cerere și obligarea medicilor să execute aceste operații, indiferent dacă sunt sau nu de acord.
Patriarhia subliniază că una dintre funcţiile centrale ale BOR este de a orienta atenţia spirituală a oamenilor spre „mântuirea din răul cu multe chipuri care sfidează şi sabotează sensul existenţei omeneşti”, iar „crima, inclusiv cea comisă prin avort, este unul dintre aceste chipuri”.
„Poziţia BOR şi a tuturor cultelor faţă de avort e una clară, firească, fermă şi ireversibil orientată pro-viaţă. Mesajul creştin are ca miez libertatea, iubirea şi respectul pur faţă de viaţa şi demnitatea persoanei umane, născute sau nenăscute încă. Avortul este şi rămâne legal, dar nu tot ce este legal coincide totdeauna riguros cu ce este moral, graniţa dintre ‘permis’ şi ‘posibil’ fiind una la care ar trebui să reflectăm atent şi responsabil ca persoane înzestrate nu doar cu trup, ci şi cu spirit. Biserica are printre funcţiile sale centrale şi pe aceea de a contribui exemplar la întreţinerea ordinii morale în societate, de a explica necesitatea igienică a moralei personale şi publice, de a orienta atenţia spirituală a oamenilor spre lucrurile esenţiale, între care viaţa, educaţia, relaţia cu celălalt, mântuirea din răul cu multe chipuri care sfidează şi sabotează sensul existenţei omeneşti. Crima, inclusiv cea comisă prin avort, este unul dintre aceste chipuri”, se arată în comunicatul Biroului de presă al Patriarhiei Române, transmis luni Agerpres.
Ca reacţie la „recent solicitatul, dar nefirescul sprijin al statului pentru finanţarea avortului în absenţa unei urgenţe medicale, act care ar reprezenta o implicită încurajare a acestuia”, Biserica Ortodoxă Română apreciază că cei care „aleg să îşi asculte conştiinţa şi să evite implicarea într-un act medical care suprimă brutal o viaţă (…), au dreptul şi, dacă sunt medici, obligaţia, să respecte riguros jurământul lui Hipocrate deplin favorabil vieţii, iar dacă sunt reprezentanţi ai societăţii civile, deci inclusiv ai cultelor religioase care includ cea mai mare parte a acestei societăţi, să-şi exprime şi să-şi apere public principiile morale, etice, filosofice şi religioase ocrotite de Constituţie”.
Patriarhia arată că Biserică nu impune, ci „invită stăruitor” la respectarea şi protejarea vieţii şi demnităţii persoanei umane, pledând mereu cauza acestora ca pe cea mai înaltă posibil, viaţa fiind „un dar dumnezeiesc plin de sens pentru individul străin de individualism feroce şi pentru comunitatea formată din noi toţi, cei ce am avut şansa de a ne naşte”.
Această poziţie a Bisericii, adaugă sursa menţionată, este considerată o datorie, nu o imixtiune în viaţa personală a cuiva.
„O datorie prelungită concret în proiecte şi acţiuni filantropice destinate mamelor care se confruntă cu o criză de sarcină. Asemenea acţiuni au ca raţiune inclusiv conştientizarea faptului că autonomia asupra propriului trup nu implică şi dreptul de a decide asupra vieţii unui alt trup care creşte în el. Abia această reflecţie de tip moral indică gradul real şi onorabil de responsabilitate. În contextul unei ierni demografice fără precedent în istoria României, a încuraja şi promova etatist avortul depăşeşte cu mult graniţa trasată de conştiinţă, bioetică şi fundamentalul bun-simţ între viaţa şi moartea unei persoane care poate îmbogăţi cu existenţa sa comunitatea din care urmează să facă parte, cu condiţia de a i se respecta dreptul primordial: acela de a se naşte. Orice stat responsabil are ca scop şi raţiune fondatoare asigurarea şi întreţinerea binelui comun al societăţii pe care o administrează, nu sabotarea ei, fie şi subtilă, prin încurajarea unor curente ideologice extrem de nocive social precum sceleratul antinatalism”, explică Patriarhia Română.
Instituţia aminteşte că un stat democratic care respectă libertăţile cetăţeneşti, dar şi dreptul fundamental la viaţă are în cultele religioase un partener de „maximă încredere”.
„Cultele religioase sunt partenere sociale de maximă încredere ale unui stat democratic care respectă libertatea individuală a persoanei şi libertăţile cetăţeneşti, dar care, simultan, sprijină responsabil şi înţelept dreptul fundamental la viaţă, educaţia în spiritul valorilor umane validate de istorie şi cultura vieţii, singurele care pot asigura perpetuarea existenţei unui popor, progresul moral şi prosperitatea sa. Acestea au depins, depind şi vor depinde totdeauna de persoane vii, sănătoase şi educate, care formează comunităţi vertebrate de valori şi aspiraţii înalte, nu de persoane cărora nu li s-a îngăduit să se nască şi să trăiască”, se mai arată în comunicatul Patriarhiei Române.
Peste 250 de organizaţii ale societăţii civile din România şi internaţionale au cerut luna trecută ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, şi preşedintei Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan, decontarea avortului la cerere, potrivit unui comunicat al Centrului Filia.
Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Sănătăţii şi preşedintei CNAS organizaţiile atrag atenţia că accesul la avort a devenit din ce în ce mai „dificil” în România în ultimii ani.
Potrivit semnatarilor, creşte astfel numărul de avorturi „în condiţii de risc”. „Decontarea procedurii va asigura femeilor acces universal şi sigur la acest serviciu medical, indiferent de vulnerabilităţile şi identităţile lor. Totodată, va putea fi realizată monitorizarea numărului de proceduri efectuate în instituţiile medicale aflate în contract cu CNAS, aspect care va ajuta la identificarea instituţiilor, localităţilor şi judeţelor în care acest serviciu medical esenţial nu este furnizat”, subliniază ei.
Conform organizaţiilor semnatare ale scrisorii deschise, în ultimii trei ani, potrivit datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), peste 300 de femei au făcut avorturi în condiţii nesigure. Ele semnalează că motivul pentru creşterea „avorturilor nesigure” este că din ce în ce mai multe spitale nu le mai oferă pacientelor posibilitatea de a face avort, invocând motive precum cele religioase, etice sau morale, decizia conducerii şi a medicilor de a refuza sau criza COVID-19.
