Bucuresti in secolul XXI

Maria Bercea | 29.03.2006

Pe aceeași temă

Potrivit Planului de dezvoltare a Municipiului Bucuresti 2005-2008, Primaria are planuri de 5,8 miliarde de euro pentru Capitala. Fondurile existente, din imprumuturi externe si din emisiuni de obligatiuni, sunt de un miliard si jumatate. Pana acum, rata de absorbtie a acestor fonduri a fost foarte redusa, in 2005 cheltuindu-se doar 35 de milioane. Cateva dintre proiectele Primariei: • Modernizarea liniilor de tramvai (296 mil. euro) • Achizitionarea de noi tramvaie, autobuze si troleibuze (268 mil. euro) • Prelungirea retelei de metrou pana la Aeroportul Henri Coanda (300 mil. euro) • Legaturi intre arterele orasului si racordari la autostrazile A1 si A2 (150 mil. euro) • Reabilitare de strazi (482 mil. euro) • Pasajul Basarab (178 mil. euro) • 23 de parcari subterane si supraterane (150 mil. euro) • Modernizarea Pietei Eroii Revolutiei (30 mil. euro) • Sisteme informatice (3,5 mil. euro) • Ecologizarea parcurilor Cismigiu, Herastrau, Carol si Tineretului (13,2 mil. euro) • Extinderea retelei de apa si canalizare (31 mil. euro) • Statia de epurare a apelor uzate Glina (300 mil. euro) • Reabilitarea lacurilor de pe raul Colentina (50 mil. euro) • Termoficare (247,69 mil. euro) • Arena Bucurestiului - sala polivalenta de 16.000 de locuri (45 mil. euro) • Esplanada • Splai Center/Venus Center (350 mil. euro) • Dezvoltare urbanistica Izvor (2.200 mil. euro) • Reabilitare scoli (150 mil. Euro).

 

Trafic de cosmar

 

Ca Bucurestiul sa nu se sufoce, e absolut necesara modernizarea radicala a sistemului de trafic rutier. E concluzia simpla la care au ajuns si edilii urbei, in urma unui studiu realizat de niste experti japonezi in anii ‘90. De atunci, numarul de masini a continuat sa creasca si problemele de trafic s-au agravat.

Alexandru Beldiman, arhitect, membru in comisia tehnica a PMB, spune ca un sistem de trafic performant in Capitala presupune realizarea actualei sosele de centura la nivel de autostrada, lucru care e departe de a fi finalizat, dar este prevazut in Planul Urbanistic General (PUG). De asemenea, se impune si o a doua centura, aflata la 40 de km in afara orasului. "Aceasta ar ajuta mult traficul pentru ca, in momentul de fata, orice vehicul care vine din nord spre sud, de exemplu de la Brasov spre Giurgiu, traverseaza Bucurestiul."

O alta artera importanta, care nu este inca realizata, dar care se afla in planul Primariei, este inelul principal de circulatie: Iancu de Hunedoara, Stefan cel Mare, Mihai Bravu, Calea Vacaresti, Sos. Oltenitei, Sos. Viilor, Sos. Progresului, celebrul Pasajul Basarab, Sos.Titulescu.

Un bulevard de care Bucurestiul are mare nevoie ar trebui sa mearga din Piata Victoriei pe strada Buzesti si ar ajunge in strada Uranus, "irigand" partea de sud a orasului. PUG prevede si accentuarea notei de centralitate a unor parti din oras, cum ar fi Bd. Dimitrie Cantemir (prelungirea spre sud a axei majore a orasului), unde arhitectii au propus realizarea intre  blocuri a unor constructii care sa preia alte functii (comerciale etc.) pentru a crea o zona mult mai activa.

Un alt element din PUG este prelungirea Caii Victoriei inspre sud pe Calea Serban Voda, "care a pastrat inca in anumite puncte o nota specifica sfarsitului de secol XIX, inceputului de secol XX. Ea va capata o anumita nota de eleganta prin punerea in valoare a unor spatii, crearea de spatii noi, aducerea unor firme, magazine sic s.a.m.d.", spune Alexandrul Beldiman. Acelasi lucru este in proiect si pentru Calea Grivitei, de la intersectia cu Calea Victoriei pana spre Gara de Nord.

Planul de dezvoltare a Municipiului Bucuresti pe 2005-2008 prevede bulevarde noi, pasaje, linii de metrou si, in general, modificari majore. Asta in conditiile in care unele proiecte, ca modernizarea tramvaiului 41, au durat cativa ani buni, iar altele, ca Pasajul Basarab, sunt in plan de ani de zile si nu au fost nici macar demarate. Alexandru Beldiman este de parere ca toate proiectele nu vor putea fi realizate pana in 2008, dar ca "s-ar putea da niste semnale importante, ca cetateanul Bucurestiului sa vada ca intr-adevar Primaria face ceva in interesul lui". Unul dintre semnale ar putea fi Bulevardul Buzesti, care ar descongestiona traficul pe directia nord-sud. "Pentru aparitia bulevardului ca strada cu trotuare, 2008 este un termen absolut fezabil. Aparitia constructiilor nu mai e treaba Primariei. Si Pasajul Basarab este un lucru fezabil, parti din inel care lipsesc se pot realiza, mai ales in zona parcului Tineretului. Celelalte proiecte mai soft, ca transformarea Caii Serban Voda sau a Caii Grivitei in strazi elegante, sunt urmarea unui act de vointa politica."

 

Concursuri fara urmari

 

In 1997, Uniunea Arhitectilor din Romania, Primaria si Ministerul Culturii au organizat un concurs de urbanism pentru Piata Palatului Regal, care nu a avut urmarile sperate. In prezent, a aparut o alta echipa, care a preluat ideile cele mai importante din proiectele castigatoare, facand public acest lucru. "Din semnele pe care le da Primaria, se pare sa vor incepe lucrarile acolo. Exista doua variante", spune Beldiman. Iar Monumentul Revolutiei, aparut in 2005, "trebuie sa dispara in ambele variante".

Pentru zona Parcul Izvor-Casa Poporului, concursul international Bucuresti 2000, organizat sub egida UNESCO si a Uniunii Internationale a Arhitectilor, a ales drept castigatoare o echipa germana, cea mai importanta din Europa. Din pacate, lucrurile s-au oprit aici, iar edilii nu dau semne ca si-ar aminti de proiectul castigator.

 

Cartierele dormitor

 

Daca administratia prevede reabilitarea zonelor sic din centrul istoric si civic, aproape nimic nu se vorbeste despre cartierele mai mult sau mai putin periferice, populate de blocuri confort doi si trei, care merita pe buna dreptate numele de "dormitoare". In opinia arhitectului Beldiman, "la un moment dat o sa apara probleme sociale. Lumea de acolo n-are unde sa se duca la un spectacol, la o discoteca. Cartierele au fost concepute cu tot ce-i trebuie unui astfel de cartier, deci si cu un centru al cartierului, care nu a fost niciodata realizat in perioada comunista". Apoi s-a practicat si "indesirea": "pe proiecte corect concepute, spatiile lasate pentru scoli, gradinite, dotari culturale au fost ocupate de blocuri". Cartierele

n-au ajuns niciodata la parametrii la care au fost concepute, din vina puterii politice.

 

Oras european... peste 25 de ani

 

Chiar daca nu va fi pus in aplicare in trei ani, "Planul de dezvoltare a Municipiului Bucuresti va imbunatati viata locuitorilor orasului si imaginea Bucurestiului. Este un plan bun", spune Alexandru Beldiman, "dar depinde de vointa politica. Daca exista dorinta reala de a face ceva, sunt sanse sa se aduca imbunatatiri."

Intrebat cand va ajunge Capitala sa arate ca un oras european, Beldiman a raspuns ca "poate copiii tai sa poata sa-l vada. Eu in nici un caz. 25 de ani e un minimum. Dar or sa apara parti care or sa dea un semnal. Si vreau sa cred, poate ca sunt excesiv de optimist, ca se va schimba si comportamentul bucurestenilor fata de orasul lor, atunci cand orasul isi va schimba fata".

 

Centrul Istoric al "Micului Paris"

 

Reabilitarea Centrului Istoric al Bucurestiului va incepe in aceasta vara si e programata se sa incheie odata cu intrarea in UE, la 1 ianuarie 2007.

Daca in perioada interbelica Centrul Istoric intarea faima  de "Micul Paris" a orasului, era comunista a dus la pierderea aproape totala a farmecului zonei: patrimoniul arhitectural si urbanistic a fost neglijat, apartamentele au fost nationalizate si transformate în locuinte sociale, magazinele, restaurantele si birourile au fost confiscate. Dupa caderea regimului, în 1989, comertul din zona a inflorit, dar s-a mentinut la standarde scazute. In pivnitele catorva case s-au amenajat cluburi, dar degradarea cladirilor nu a fost oprita. Starea proasta a strazilor, transporturilor si utilitatilor a descurajat orice investitie majora. Astazi oficialii promit ca situatia se va schimba în mod spectaculos în urmatorii doi ani.

Zona delimitata de Calea Victoriei, Bd. I.C. Bratianu, Splaiul Independentei si Bd. Regina Elisabeta, plasata de-a lungul Lipscaniului, va fi refacuta dupa planurile initiale de urbanism, obiectivul urmarit fiind recrearea caracterului de odinioara, dar cu facilitati moderne.

Primul pas este reabilitarea infrastructurii de baza, care va fi realizata de Primarie cu 9,5 milioane de euro, dintre care 8,5 provin de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare. Proiectul cuprinde amenajarea de strazi moderne, alimentarea cu apa, canalizare, gaze naturale, caldura, telefonie si energie electrica, construirea unei parcari subterane si reducerea poluarii. Intreaga zona va fi rezervata pietonilor, iar una dintre strazi va fi chiar acoperita cu pavaj din lemn.

Un alt proiect prevede realizarea unor elemente de mobilier urban de epoca pentru zona Centrului Istoric (panouri, statii de autobuz, chioscuri de ziare, fântâni, indicatoare, cosuri de gunoi, rasteluri pentru biciclete, jardiniere, lampadare, banci, cabine telefonice etc.).

Revitalizarea zonei Palatului Voievodal Curtea Veche se va realiza cu finantare PHARE de peste 4 milioane de euro, la care se adauga 1,6 milioane de euro din fondurile nationale si 600.000 de euro din bugetul local.

Urmatorii pasi vor fi incurajarea proprietarilor sa restaureze cladirile si a firmelor sa investeasca in minihoteluri, pensiuni, restaurante si cafenele, mici tipografii si ateliere mestesugaresti traditionale.

 

Blocuri de lux

 

Din Militari pana in Colentina si din Baneasa pana in Piata Sudului se vor construi in anii urmatori ansambluri rezidentiale, cu peste 11.000 de locuinte. Firmele constructoare promit blocuri perfect finisate, parcuri, piscine, parcari, gradinite si spatii comerciale, totul pentru un Bucuresti modern si occidental. Dar preturile depasesc posibilitatile celor mai multi dintre bucuresteni. In plus, arhitectii au rezerve in legatura cu rezultatul final.

• La 800 de metri de intersectia Doamna Ghica se va construi Planorama: patru blocuri turn de 15 etaje, totalizand peste 1.100 de apartamente, un centru comercial, un parc public si o scoala. Primul bloc va fi gata in aprilie 2007, iar tot complexul in vara lui 2008. Proiectul in valoare de 70-90 de milioane de euro e finantat de un om de afaceri israelian. Preturile variaza de la 39.800 de euro pentru o garsoniera pana la 124.200 de euro pentru un apartament cu trei camere.

• In zona Stefan cel Mare-Parcul Circului se va ridica pana in septembrie 2007 Central Park, un ansamblu de 11 cladiri, cu parc privat, paza, supraveghere video, spalatorie auto, magazine, sauna, fitness si gradinita. Firma constructoare promite 454 de "apartamente cu gradina" de doua, trei sau patru camere, cu "suprafete generoase", terase si vedere spre parc. Preturile sunt si ele generoase: de la 135.752 de euro (un apartament de doua camere fara terasa) pana la 357.564 de euro (duplex).

• In Sectorul 6, pe locul unde astazi e uzina Semanatoarea, se vor investi pana in 2015 peste 700 de milioane de euro in Sema Center, un proiect care include un ansamblu rezidential de 1.200 de apartamente, spatii pentru birouri si un mall. Pretul apartamentelor va porni de la 80.000 de euro.

• O investitie mai modesta, de 20 de milioane de euro, City Center Residence, plasat intre Parcul Carol si Palatul Parlamentului, va crea sase blocuri cu 104 apartamente pana in vara lui 2007. Locuintele vor putea fi achizitionate cu sume intre 125.000-500.000 de euro.

• Baneasa, care se auto-intituleaza "cel mai mare si mai complex proiect de dezvoltare urbana integrata din Romania", va fi un cartier de 224 de hectare cu locuinte, spatii comerciale si birouri. Partea rezidentiala va cuprinde 3.000 de apartamente in cladiri de 4 etaje, case lipite unele de altele, cu gradina in fata si in spate si vile individuale; primele vor fi predate la cheie spre sfarsitul lui 2006, dar intregul proiect va dura 10 ani si va costa 1,2 miliarde de euro. Apartamentele din vile vor avea preturi intre 159.000 de euro (2 camere) si 336.000 de euro (4 camere).

• Turnurile Cardinale, situate in nordul orasului, vor fi cinci cladiri, unele  inalte de peste 100 de metri, cu 5.000 de locuinte pentru "segmentul mediu al pietei rezidentiale", plus birouri si spatii comerciale.

• In sudul orasului, in cartierul Berceni, va aparea ansamblul Jupiter: trei blocuri a cate 11 etaje, in total 196 de apartamente de 2-3 camere la preturi ceva mai mici decat in celelalte complexe (de la 68.000 la 88.000 de euro). Element interesant: antreprenorul anunta ca preturile vor include mobilier pentru bucatarie, frigider, masina de spalat vase, aragaz, hota, cuptor cu microunde, masina de spalat rufe si cada cu hidromasaj. Primul bloc va fi livrat la cheie in martie 2007, iar intregul ansamblu in maximum doi ani.

• In cartierul Militari se va incepe anul acesta constructia unui complex rezidential de zece blocuri, numit West Park. Cele 490 de apartamente vor avea preturi cuprinse intre 70.000 si 103.000 de euro.

• Esplanada este singurul proiect realizat in parteneriat public-privat;  Ministerul Transporturilor, proprietarul terenului aflat intre Bulevardele Octavian Goga, Unirii si Nerva Traian, il pune la dispozitia investitorului, acesta construieste, iar dupa un numar de ani ansamblul devine proprietatea Primariei. Parte din programul electoral al primarului A. Videanu, Esplanada este o dezvoltare de tip "dala urbana", un fel de cartier de bussines-center-uri si zgarie-nori cu locuinte, cu parcare supraetajata si centru comercial, ce presupune o investitie de 800 de milioane de euro. Relizarea va incepe anul acesta si va dura pana in 2009.

Specialistii sunt de acord ca zona Unirii-Biblioteca Nationala, rezervata de Ceausescu pentru Centrul de Creatie si Cultura Cantarea Romaniei, necesita o investitie. Dar, desi Primaria a organizat o licitatie la care au participat patru proiecte, cel ales nu intruneste aprecierile arhitectilor. "Pot sa spun fara nici un fel de indoiala ca nu mi se pare a fi un proiect care sa faca din Bucuresti un oras mai civilizat. Parerea mea este ca sunt pur si simplu niste obiecte arhitecturale parasutate acolo, care parca ar fi luate din diverse proiecte", spune Alexandru Beldiman, membru in comisia tehnica a PMB.

Serban Sturdza, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, declara pentru un cotidian central ca proiectul Esplanada "este o operatiune uriasa despre care nimeni nu stie nimic. A fost prezentata scurt si este de o calitate arhitecturala penibila. Vazuta ca macheta si fara explicatii, Esplanada are un limbaj arhitectural pentru lumea a treia. Ar putea deveni una dintre cele mai mari gafe de comunicare din istoria constructiilor de la razboi incoace".

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22