Pe aceeași temă
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a publicat, în consultare publică, proiectul de Ordonanță de Urgență care introduce mai multe măsuri ce urmează a fi aplicate de anul viitor. O parte dintre cestea au fost anunțate de Eugen Teodorovici într-o declarație publică.
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a uimit când a prezentat marți proiectul unei ordonanțe, care a primit numele taxa pe lăcomie, și care introduce taxe suplimentare pentru bănci, companii energetice și telecom. Însă seria de schimbări și alte măsuri, unele chiar ciudate, este mult mai lungă.
Iată care ar fi principalele modificări, forma finală fiind încă în lucru, mai ales pilonul 2 de pensii generând discuții aprinse inclusiv în coaliția de guvernare.
1. Pilonul II de pensii
Inițial, Teodorovici a spus să așa cum consideră el că ar fi normal, o persoană, participantă la un fond de pensii administrat privat, se poate retrage, pe bază de cerere individuală, dar nu mai devreme de 5 ani de participare la respectivul fond.
Ulterior, nu i s-a mai părut așa normal, astfel că retragerea fondului se va putea efectua doar la atingerea vârstei de pensionare și doar la cerere.
Comisionul de administrare perceput de companiile care investesc fondurile acumulate de la angajați se reduc semnificativ, de la 2,5% la 1%.
Comisionul de administrare se constituie prin:
deducerea unui cuantum din contribuţiile plătite, dar nu mai mult de 1%, cu condiţia ca această deducere să fie făcută înainte de convertirea contribuţiilor în unităţi de fond, din care 0,5 puncte procentuale din suma totala ce face obiectul operațiunii financiare efectuată pentru fiecare fond de pensii administrat privat să fie virată la Casa Națională de Pensii Publice;
deducerea unui procent din activul net total al fondului de pensii administrat privat, dar nu mai mult de 0,07% pe lună, astfel: 0,02% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este sub nivelul ratei inflaţiei; 0,03% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la un punct procentual peste rata inflaţiei; 0,04% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 2 puncte procentuale peste rata inflaţiei; 0,05% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 3 puncte procentuale peste rata inflaţiei, 0,06% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 4 puncte procentuale peste rata inflaţiei; 0,07% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este peste 4 puncte procentuale peste rata inflaţiei."
2. Taxa pe lăcomie
Taxa pe lăcomie, este o taxă impusă sistemului bancar și care este legată de nivelul ROBOR la 3 și 6 luni, care în viziunea guvernului nu ar trebui să depășească 1,5%, considerat de referință. Cum a fost stabilită această valoare nu se știe.
Media trimestrială ROBOR se stabilește pe baza ratelor ROBOR la 3 luni și la 6 luni, calculate și publicate de Banca Națională a României pentru ultimul trimestru/semestru anterior trimestrului de calcul. Stabilirea mediei trimestriale se efectuează de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză și se publică pe site-ul acestei instituții.
Cotele taxei pe lăcomie se diferenţiază în funcţie de amploarea depăşirii pragului de referinţă, astfel:
a) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este până la 0,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,2%;
b) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 0, 51 - 1 punct procentual, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,4%;
c) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,01 - 1,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,6%;
d) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,51 - 2,0 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,9%.
(4) Dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referință, cota taxei pe lăcomie de 0,9 % se majorează progresiv cu câte 0,3 puncte procentuale la fiecare depășire cu câte 0,5 puncte procentuale, inclusiv, a pragului de referință majorat cu 2 puncte procentuale.
Companiile energetice, producătoare, distribuitoare sau furnizoare le va fi aplicat o cotă de 3% pe cifra de afaceri. Ultima variantă ar reduce această cotă la 2% și ar exclude exploatările off-shore.
Și companiile telecom vor datora statului 3% din cifra de afaceri, în cazul acestora procentul păstrându-se la acest nivel.
3. Fondul pentru Dezoltare și Investiții, de 10 miliarde euro, anunțat de Dragnea, va da împrumuturi pentru UAT-uri
Se înființează Fondul de Dezvoltare si Investitii, gestionat de Comisia Nationala de Strategie si Prognoza, printr-un cont de disponibil. Acesta va avea anual anumite plafoane și nu va fi alimentat cu 10 miliarde de lei, așa cum se anunța inițial. Sumele aflate in contul fondului au destinatie speciala si nu pot fi executate silit.
Fondul se utilizează pentru finanțarea proiectelor de investiții ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale în domenii prioritare precum sănătate, educație, apă-canalizare, rețea electrică etc.
Sursa de finanțare a Fondului o reprezinta imprumuturile în lei, acordate din disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului. Valoarea totala a împrumuturilor acordate Comisiei Naționale de Strategie şi Prognoză este in limita sumei de 10 miliarde euro echivalent lei calculat la cursul de schimb al BNR la data intrarii in vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Împrumuturile se acorda la solicitarea Comisiei Naționale de Strategie şi Prognoză prin hotărâre de Guvern emisa anual în limita plafoanelor aprobate, pe o perioada de 5 ani cu tragere integrală și o dobândă de 1% pe an. Sumele ramase neutilizate din valoarea împrumutului acordat se restituie de Comisia Naționala de Strategie şi Prognoză în primele 30 de zile calendaristice ale anului următor acordării.
4. Pensiile
Prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2019, valoarea punctului de pensie se menține la 1.100 lei și începând cu 1 septembrie 2019 valoarea punctului de pensie se majorează cu 15% și este de 1.265 lei.
Începând cu 1 ianuarie 2019, nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările ulterioare, se menține la 640 lei și începând cu 1 septembrie 2019 se majorează cu 10% și este de 704 lei.
5. Bugetarii nu vor fi plătiți pentru orele suplimentare
Prin derogare de la prevederile art. 21 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în perioada 2019 - 2021, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.
Excepție face personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională.
6. Taxarea jocurilor de noroc
Începând cu 1 ianuarie 2019 organizatorii de jocuri de noroc prevăzuți în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc au obligația de a plăti o taxă anuală reprezentând 3% din totalul taxelor de participare încasate în anul precedent, cu excepția organizatorilor de jocuri de noroc la distanță sau jocuri de noroc on line care au obligația de a plăti o taxă anuală de 5% din totalul taxelor de participare încasate în anul precedent.
Aceștia calculează, declară şi plătesc taxa la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii februarie a anului fiscal următor celui în care s-a încasat taxa de participare.
Organizatorul de jocuri de noroc care se înființează în cursul anului are obligația de a plăti o taxă lunară reprezentând 3% din totalul taxelor de participare încasate în luna precedentă, cu excepția organizatorilor de jocuri de noroc la distanță sau jocuri de noroc on line care au obligația de a plăti o taxă lunară de 5% din totalul taxelor de participare încasate în luna precedentă. Taxa se calculează, se declară şi se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-au încasat taxele de participare. În această situație taxa anuală nu se va mai datora în anul următor celui de înființare.
7. Prețul de vânzare a gazelor se plafonează
În perioada 01.04.2019 – 28.02.2022, producătorii, inclusiv filialele acestoora si/sau afiliatii apartinand aceluiasi grup de interes economicare desfășoară atât activități de extracție cât și activități de vânzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul Romaniei au obligaţia să vândă cu preţul de 68 lei/MWh cantităţile de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă curentă către furnizori şi clienţi finali eligibili.
În aceastâ perioada, producatorul are obligația să vândă cu prioritate către furnizori, în condiţii reglementate de ANRE, pentru asigurarea întregului necesar de consum al clienților casnici, din productia curentă și/sau din depozitele de înmagazinare.
Producatorii, inclusiv filialele acestora si/sau afiliatii apartinand aceluiasi grup de interes economic care desfasoara atat activitati de extractie cat si activitati de vanzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul Romaniei nu vor mai incheia contracte de vanzare cu livrare pe teritoriul României, la preturi mai mari de 68 lei/MWh. Diferentele de costuri de achizitie din anii 2018 si 2019 ale furnizorilor, nerecuperate prin preturile practicate, se vor recupera pana la data de 30.06.2022, conform reglementarilor ANRE.
Pretul de achizitie plătit de furnizori pentru gazele din producția internă curentă necesare pentru acoperirea consumului clienților finali nu poate depăși valoarea de 68 lei/MWh, indiferent de vânzător.
8. Restituirea taxei de poluare pentru autovehicule
Restituirea sumelor se realizează, în baza deciziilor emise de organul fiscal central competent astfel:
a) pentru taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, în perioada 1 ianuarie 2018 - 30 iunie 2019;
b) pentru timbrul de mediu pentru autovehicule, în perioada 1 septembrie 2018 – 30 iunie 2019.”
Sumele rămase de restituit, reprezentând timbru de mediu pentru care au fost emise decizii de soluţionare a cererii de restituire potrivit art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017, se restituie, din oficiu, de organele emitente ale acestora, până la data de 30 iunie 2019.
9. Prevederi speciale pentru domeniul construcțiilor
În perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv, pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la art 60 pct. 5, cota contribuției de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit.a) se reduce cu cota de 3,75%.
10. Acciza la țigări
În perioada 1 ianuarie 2019 - 31 martie 2019 acciza specifică pentru țigarete crește la 372,73 lei/1.000 țigarete.
Acciza specifică exprimată în lei/1.000 de țigarete se determină anual, pe baza prețului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem și a accizei totale. Această acciză specifică se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 1 martie.
11. Fără rapoarte pe hârtie pentru entitățile publice, din august 2019
Până la data de 31 iulie 2019, în paralel cu utilizarea sistemului național de raportare, entitățile publice au obligația de a întocmi și de a depune situațiile financiare și celelalte tipuri de rapoarte stabilite pe baza datelor din evidența contabilă, pe suport hârtie, în formatul și la termenele stabilite de normele contabile în vigoare și de a depune bugetele de venituri și cheltuieli aprobate potrivit legislației în vigoare la unitățile Trezoreriei Statului, pe suport hârtie.
Începând cu data de 1 august 2019, rapoartele acceptate de sistem nu se mai transmit pe suport hârtie către Ministerul Finanțelor Publice și unitățile subordonate.
