Cel mai ineficient parlament din istoria post-decembrista, cu probleme grave de integritate

Dora Vulcan | 05.12.2016

Cu o săptămână înaintea alegerilor parlamentare 2016, când alegătorii sunt chemați din nou la urne, Institutul pentru Politici Publice (IPP), arătă, prin cifre și sinteze, „de ce este important să alegem viitori deputați și senatori integri, capabili să exercite principalul rol al unui parlamentar, constând în inițierea și susținerea de proiecte de lege”, se arata intr-un bilant al IPP remis Revistei 22.

Pe aceeași temă

 

 

 

 

Odata cu revenirea la sistemul electoral pe liste, cunoașterea modului în care afilierea politică influențează eficiența senatorilor și deputaților este la fel de importantă în acest an, spune IPP.

 

 

La final de mandat parlamentar, Institutul pentru Politici Publice (IPP) a dat publicității un succint bilanț al principalelor aspecte care au marcat activitatea actualului legislativ în perioada 2012 – 2016, orice alte anterioare poziții publice ale unor parlamentari care au pretins folosirea unor statistici IPP privind activitatea parlamentară neavând la bază analize realizate sau girate de către Institut.

 

 

IPP este singura organizație neguvernamentală care dă publicității, din 2005, astfel de analize, atât pe durata mandatului cât și la final, oferind fotografia obiectivă a performanței parlamentare a aleșilor. Metodologia IPP a fost constant îmbunătățită, fiind comparabilă cu cea folosită de prestigioase institute de cercetare din regiune.

 

 

În egală măsură pentru alegători, transparența politicienilor cu privire la veniturile lor devine foarte importantă, mulți dintre ei nefiind nici astăzi obișnuiți cu faptul că alegerea într-o funcție publică echivalează cu practicarea unei totale transparențe a sursei veniturilor, pentru evitarea oricăror speculații sau suspiciuni care împietează nu numai asupra persoanei sau partidului din partea căruia au fost aleși ci, și mai important, asupra credibilității instituției.

 

 

 

Activitate – integritate și eficiență

 

 

La data monitorizării  IPP, fuseseră depuse în total 2.729 inițiative legislative în actuala legislatură:

- 1.689 (68%) având ca inițiatori parlamentari

- 870 (32%) - Guvernul.

 

50% dintre inițiativele legislative ale parlamentarilor au fost respinse (peste o treime aflându-se, în continuare, în procedură parlamentară) și doar 14% au devenit legi. Raportat la același interval, peste 80% dintre inițiativele Guvernului au fost adoptate.

 

 

 

Cele mai multe proiecte de lege depuse în acest mandat au fost inițiate de:

 

 

  • Camera Deputaților:
    • Tudor Ciuhodaru (PSD) – 170, din care 8 devenite legi;
    • Ion Melinte (independent) – 145, din care 21 devenite legi
    • Petru Movilă (independent) – 142, din care 10 devenite legi;

 

  • Senat:
    • Octavian Bumbu (UNPR) – 226, din care 30 devenite legi,
    • Doina Federovici (PSD) – 146, din care 36 devenite legi
    • Florian Coca (PSD) – 119, din care 23 devenite legi.

 

 

 

Din perspectiva eficienței legislative (procentul de inițiative legislative devenite legi) s-au remarcat în acest mandat:

 

·         Camera Deputaților: Victor Ponta (PSD), Eduard Martin (PSD) și Rovana Plumb (PSD);

·         Senat: Gabriel Oprea (UNPR), Toni Greblă (PSD), Ilie Sârbu (PSD).

 

 

Parlamentari cu 0 inițiative legislative în acest mandat:

Sebastian Ghiță (PSD), Oana – Niculescu Mizil (PSD),

Aurel Nechita (PSD).

 

 

Diagnosticul pus de IPP este umilitor:

 

"Cel mai ineficient dintre parlamentele post-decembriste, atât sub aspectul activității de legiferare în sine, cât și din perspectiva numeroaselor probleme de integritate/penale ale unor aleși".

 

 

 

Actualul Parlament a ajuns la finalul mandatului cu:

 

  • 507 parlamentari, față de 588 câți au fost aleși la scrutinul din 2012.
  • 15 % dintre aleșii uninominal în 2012 nu se mai regăsesc în Parlament din diferite motive, cei mai mulți datorită problemelor cu legea, fiind condamnați definitiv/urmăriți penal.
  • Număr mare de mandate incomplete în actualul legislativ: 89 de parlamentari (64 de deputați și 25 de senatori) care nu și-au mai încheiat actualul mandat:

 

 

Probleme cu justiția:  13 parlamentari condamnați definitiv, 16 arestați sau anchetați de DNA, 6 declarați incompatibili;

 

 

PSD și PNL au pierdut, în acest mandat, un număr egal de parlamentari (74) prin schimbarea grupului/demisie/încetare de drept a mandatului.

 

 

 

Cei mai longevivi parlamentari

 

Camera Deputatilor

  • 7 mandate până în prezent: Kerekes Karoly (UDMR),
  • Marton Arpad (UDMR)
  • Bogdan Niculescu Duvăz (PSD) la Camera Deputaților

Senat:

  • Marko Bela (UDMR)
  • Verestoy Attila (UDMR).

Cu 6 mandate, senatorii:

  • Crin Antonescu (PNL), 
  • Călin Popescu Tăriceanu (ALDE),
  • Varujan Vosganian (PNL),
  • Cristian Dumitrescu (PSD),
  • Vasile Nistor (PNL),
  • Cristian Rădulescu (PNL).

 

 

 

Migrația parlamentarilor a atins cote record

 

 

223 parlamentari, adică 38% din total, nu mai sunt, la data realizării acestei analize, afiliați grupului parlamentar/partidului alături de care au fost aleși în 2012.

 

La Senat au migrat 37% dintre aleși,  la Camera Deputaților - 39%, după alegerile din 2012.

 

68 de parlamentari aleși pe listele PPDD au migrat la alte partide. De altfel, grupul PPDD și cel al PDL (prin fuziunea cu PNL) s-au desființat, pe durata mandatului.

 

 

 

„Campionii” migrației în mandatul 2012 – 2014

 

  • Deputatul Ion Șcheau (candidat din partea PPDD, devenit independent, apoi afiliat la grupul PSD, PDL/PNL, astăzi candidat din partea PNL),
  • Deputata Diana Tușa (candidată din partea PNL, devenită independentă, afiliată apoi la grupul PDL care a fuzionat ulterior cu PNL, devenită din nou independentă și astăzi candidată pe listele PSD)
  • Senatorul Ciprian Rogojan (candidat din partea PDL, devenit independent, afiliat apoi UNPR, din nou independent, astăzi candidat din partea ALDE).

 

 

 

48% din actualii parlamentari re-candideaza

 

 

  • 55% de la PSD
  • 47% de la PNL
  • 78% din parlamentarii ALDE
  • 60% din cei ai UDMR

 

 

Partidul cu cel mai mare număr de candidați în alegerile din acest an și care nu au mai fost în Parlament – PNL (o bună parte nefiind, însă, pe locuri eligibile), iar cel cu cea mai mică rată de schimbare în alegerile parlamentare 2016 este ALDE.

 

 

 

Transparența veniturilor – condiție pentru un mandat credibil

 

 

Din punct de vedere al activelor financiare (calculate ca diferențele nete între soldurile conturilor la intrarea în mandat, respectiv ultima declarație de avere actualizată, în euro, la un curs mediu anual oficial, anunțat de BNR), ultimele declarații de avere oficiale publicate de senatori și deputați indicând pierderi totalizând aproape 35 de milioane de euro. Conform documentelor oficiale accesate de IPP pe  paginile de internet ale celor două Camere ale Parlamentului, Deputatul Sebastian Ghiță a pierdut din conturi peste 30 de milioane de euro, în perioada acestui mandat.

 

 

 

Cei care au acumulat cele mai multe active financiare, din diferite motive, în decursul actualului mandat, sunt:

 

 

  • Camera Deputaților: Ovidiu Ioan Dumitru (PPDD) – 882.709 euro și Ioan Adam (PSD) – 450.000 euro, dar și Alina Gorghiu (PNL) - 1,1 milioane euro – care s-a căsătorit pe parcursul acestui mandat

 

  • Senat: Sorin Roșca Stănescu (PNL) – 250.000 euro, Petru Filip (PSD) – 210.000 euro și Vasile Nistor (PC) – 182.000 euro;

 

 

Cei care au pierdut cel mai mult din conturi, în mandatul 2012 – 2016, sunt:

 

  • Camera Deputaților: Sebastian Ghiță (PSD) – 30 milioane de euro, Cristian Popescu (PNL) – 2,7 milioane euro, Theodor Cătălin Nicolescu (PNL) – 1,5 milioane euro;
  • Senat: Attila Verestoy (UDMR) – 2,7 milioane euro, Doina Tudor (PNL) – 1,9 milioane de euro, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) – 358.000 euro.

 

 

 

 „Fenomenul” împrumuturilor acordate în nume propriu, de către parlamentari, către persoane fizice/juridice 

 

 

Potrivit propriilor declarații de avere, în 4 ani, parlamentarii au acordat împrumuturi în valoare totală de 47 milioane de euro, cele mai mari împrumuturi fiind acordate:

 

  • Camera Deputaților, Sebastian Ghiță (PSD) – 30 milioane de euro, Marin Anton (PNL) – 1,8 milioane de euro și Elena Udrea (independent) – 1,1 milioane euro;
  • Senat, Sorin Roșca Stănescu (PNL) – 6 milioane de euro, Attila Verestoy (UDMR) – 1,57 milioane de euro și Liviu Tomoioagă (PNL) – 423.000 euro.

 

Prin comparație, soldul creditelor pe care parlamentarii le mai au de achitat la bănci, la finalul mandatului, este de 22 ori mai mic: aprox. 880.000 euro.

 

 

 

În privința bunurilor imobile – terenuri

 

 

Actualul Parlament a acumulat, în plus față de 2012, aprox. 2,5 milioane de mp de teren (în cea mai mare parte teren agricol), cele mai mari achiziții de terenuri fiind făcute, în acest mandat:

Deputați

  • Vasile Iliuță (PNL) – 527.400 m2  teren agricol,
  • Petru Movilă (independent) – 295.000 m2 teren agricol
  • Constantin Mazilu (UNPR) – 280.000 m2 teren agricol,

Senatori:

  • Liviu Tomoioagă (PNL) – 146.666 m2  luciu de apă
  • Victor Mocanu – 75.000 m2  teren agricol.

 

 

 

Concluziile Institutului de Politici Publice

 

 

  • Problema „migrației” parlamentarilor de la un grup parlamentar, trecând prin scurte perioade de „independență”, la altul, rămâne o temă nerezolvată de actuala clasă politică. Pentru aleșii locali s-au grăbit să vină cu soluții legislative, pentru ei – nu. În paralel, pentru cei care urmăresc constant activitatea aleșilor, modul în care Parlamentul ține o evidență a acestor informații (între momentul anunțării publice a demisiei din grup și până la cel înregistrat oficial, fiind o serioasă distanță, în timp) este deficitar, pentru corecta înțelegere a fenomenului de către public.

 

 

  • 48% dintre actualii parlamentari re-candidează, printre criteriile ce par a fi folosite de către liderii partidelor – cei care au decizia finală privind lista candidaților pentru parlamentarele din 2016 – contând, aparent, mai mult opiniile grupurilor de presiune/interese din societate, decât performanțele individuale din timpul actualului mandat. Aceasta pare a fi explicația pentru absența de pe liste a unor candidați cu privire la care datele statistice obiective arată rezultate concrete în activitatea parlamentară, unele dintre aceste rezultate fiind de notorietate, parte dintre ele sugerând că au deranjat anumite interese.

 

  • Pentru o țară ca România, integritatea, inclusiv sursa și, în general, situația veniturilor aleșilor este foarte importantă, uneori chiar mai importantă, pentru opinia publică, decât activitatea în sine. 

 

  • După numărul de inițiative devenite legi, rezultă o calitate precară a celor inițiate de parlamentari, acest lucru fiind afectat, printre altele, de pregătirea insuficientă a acestor inițiative (atunci când tematica este relevantă) inclusiv din cauza nivelului de pregătire al staff-ului grupurilor parlamentare/staff-ului de la birourile parlamentare din teritoriu care este, în continuare, foarte slab.

 

  • În acest mandat, un cetățean obișnuit care ar fi dorit să cunoască modul în care a votat senatorul sau deputatul său a avut mari dificultăți în a accesa informații despre voturile nominale ale parlamentarilor asupra proiectelor de lege, în condițiile în care sistemul de vot electronic în parlament a fost înlocuit, el fiind blocat, în mod inexplicabil, exact la cele mai sensibile momente de vot. De exemplu, la Camera Deputaților, în 2016, s-a votat electronic, exclusiv în luna februarie.

 

  • Reprezintă o sfidare la adresa democrației parlamentare faptul că, deși 15% dintre parlamentari și-au încheiat mandatul înainte de termen, în majoritatea colegiilor uninominale vacante nu au fost organizate alegeri, astfel o serie de cetățeni rămânând nereprezentați în Senat sau Cameră.

 

 

 

 

 

 

 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22