Pe aceeași temă
Cioloş precizează că acest fenomen se resimte mai ales în campaniile electorale.
”Uniunea Europenă trece printr-o perioada un pic aparte, aş spune, pentru că după o perioadă de prosperitate, de creştere care a permis şi extinderea Uniunii Europene - masiva extindere la 15 la 28 de state memebre astăzi – cunoaştem un fenomen de populism care prinde şi capătă şi câştigă, din păcate, tot mai mult teren şi cred că trebuie să privim într-un mod foarte pragmatic şi realist acest fenomen şi să nu cădem în capacana aceasta a negativismului şi antagonizării societăţii din cauza sau datorită acestui fenomen”, a afirmat premierul Dacian Cioloş, conform News.ro.
Prim-ministrul a spus că acest curent populist prinde nu doar în UE, ci şi în alte părţi din lume, chiar în state care au o istorie democratică foarte consistentă şi care şi-au bazat construcţia statală pe principiile democraţiei. Din acest motiv trebuie cercetate pragmatic şi realist care sunt rădăcinile acest curent populist şi cum poate fi tratat pentru a nu slăbi democraţia.
Nu sunt capabile să propună şi soluţii aplicabile
”Aş nota această falie între societate şi leadership, care se adânceşte în ultimii ani această divizare şi care este exploatată de unii, construind aceste curente populiste. Însă ceea ce este interesant e că nu sunt formaţiuni populiste care să fie în măsură să treacă dincolo de a revendica în mod negativ anumite evenimente. Nu am văzut astfel de formaţiuni capabile să propună şi soluţii aplicabile la problemele pe care le ridică. Se concentrează în populism foarte multă energie pentru a explica ce nu merge şi a explica într-un mod simplist, nu simplu şi inteligibil, ceea ce nu merge, fără a propune soluţii şi alternative. Cred că de aici trebuie să pornim atunci când tratăm aceste chestiuni legate de populism”, a arătat Cioloş.
Şeful Executivului a subliniat faptul că nici România nu e ocolită de această abordare, chiar dacă în continuare ţara noastră ”e una din rarele ţări din această zonă care nu are încă partide populiste sau extremiste în Parlament”.
”Sper să nici nu fie cazul după aceste alegeri. Asta nu înseamnă că anumite formaţiuni politice nu folosesc abordări populiste, mai ales în campanii electorale. Aici se speculează, în primul rând, cel puţin în România, diferenţele de aşteptări între anumite categorii sociale din partea instituţiilor statului, din partea decidenţilor”, a punctat premierul.
Provocarea de teamă, de ură, care duce la manipulare
Pe de altă parte, Cioloş a explicat că anumite neajunsuri în reforma unor instituţii sau politici ale statului, incapacitatea de a duce la bun sfârşit aceste reforme ”sunt compensate în discursul populist cu provocarea fricii, provocarea de teamă, de ură, care duce apoi la manipulare”.
”De multe ori se foloseşte această teamă şi ură chiar împotriva străinilor făcând această paralelă între noi acasă şi ei dincolo, uitându-se faptul că avem câteva milioane de români care lucrează în străinătate, care au contact cu acestă străinătate şi de fapt în viaţa lor de zi cu zi integrează ceea ce din păcate unii lideri politici speculează în mod simplist. Deci avem canale, avem mijloace prin care cred că putem combate aceste discursuri şi astfel de abordări dacă reuşim să depăşim abordarea simplistă a lucrurilor”, a precizat premierul.
