Pe aceeași temă
În cazul României, au fost realizate progrese limitate în ceea ce privește recomandările specifice de țară, transmite Comisia Europeană. În absența unor eforturi de reformă durabilă, creșterea deficitelor fiscale și de cont curent pun la risc sustenabilitatea creșterii economice a României, se arată într-un raportul emis pentru România de Comisia Europeană.
“Creșterea puternică a cererii interne, stimulată de tăierile de taxe și de creștere a salariilor a reprezentat motorul creșterii economice în ultimii ani. Aceast model de creștere bazată pe consum a împins contul curent și finanțele publice spre creșterea deficitelor”, se arată în document.
De asemenea, spune raportul, evoluțiile demografice au dus la deficiențe pe piața forței de muncă, limitând astfel creșterea economică potențială.
„În ciuda unei creșteri economice de circa 5% în ultimii 3 ani, creșterea inegalității și sărăcia rămân la un nivel ridicat, în timp ce disparitățile regionale se adâncesc”, arată documentul.
Fără corecțiile deficitelor bugetar și extern și un angajament ferm de implementare a reformelor structurale, convergența României cu privire la nivelul de trai din UE riscă să sufere un important pas înapoi.
Economia continuă să crească, dar într-un ritm mai lent. Creșterea reală a economie a fost robustă în 2019 la 4,1%, bazată pe consumul privat și cu suport din partea investițiilor. Creșterea economică estimată este de 3,6% și 3,3% în 2020 și 2021 din cauză slăbirii producției industriale și a scăderii cererii externe.
Deficitul comercial este așteptat să se deterioreze în 2020 și 2021, la 5,1%, respectiv 5,4%.
Deficitul bugetar a crescut considerabil, fiind determinat de cheltuielile curente. Este de așteptat să crească mai mult, în special din cauza creșterii punctului de pensie cu 40% din septembrie. La fel ca în anii precedenți, regulile cadrului fiscal național nu au fost respectate.
Un deficit bugetar ridicat și costul îmbătrânirii populației vor duce la riscuri ridicate în ceea ce privește sustenabilitatea.
Sectorul bancar a rămas solid, dar intermedierea financiară este scăzută. Multe dintre prevederile nocive din decembrie 2018 au fost modificate în 2019 și 2020. Băncile joacă doar un rol limitat în acordarea de credite corporațiilor, lucru care poate să țină economia pe loc.
Investițiile insuficiente împiedică potențialul economiei de convergență la nivelurile din UE. Calitatea și fiabilitatea rețelelor rutiere și feroviare este slabă.
Investițiile în infrastructura de transport, energie și mediu sustenabile (adică în deșeuri, ape uzate și poluarea aerului) lipsesc.
***
Analiza din rapoartele de țară reflectă Strategia anuală privind creșterea durabilă care a fost prezentată în decembrie 2019, axându-se pe durabilitatea competitivă cu scopul de a construi o economie în serviciul cetățenilor și benefică pentru planetă. Rapoartele evaluează, de asemenea, pentru fiecare stat membru, cum au pus în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale și ce rezultate au obținut în ceea ce privește tabloul de bord social care însoțește acest pilon. Rapoartele de țară se axează pe patru dimensiuni: durabilitatea mediului, creșterea productivității, echitatea și stabilitatea macroeconomică.
Pentru prima dată, rapoartele evaluează progresele înregistrate de statele membre în vederea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite, evidențiind politicile macroeconomice și de ocupare a forței de muncă care pot contribui la realizarea acestora. Rapoartele analizează, de asemenea, provocările și oportunitățile care decurg pentru fiecare țară din tranziția climatică și cea energetică. În aceeași ordine de idei, ele identifică domeniile prioritare care ar trebui să beneficieze de ajutor din partea Fondului pentru o tranziție justă.
Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Vestea bună e că dezechilibrele din UE sunt în scădere. Statele membre ar trebui să valorifice această tendință pozitivă și să continue reformele astfel încât economia noastră să fie viabilă pe termen lung. Ele trebuie să reducă nivelul datoriei, să stimuleze productivitatea și să facă investițiile adecvate pentru a asigura o tranziție justă către o economie durabilă și favorabilă incluziunii. Astăzi prezentăm și o analiză specifică a provocărilor legate de durabilitatea mediului, menită să ajute statele membre să facă tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic.”
Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat: „În ciuda faptului că rata de ocupare a forței de muncă în Europa este astăzi cea mai ridicată din istorie, inegalitățile persistă. Trebuie să facem mai mult pentru a garanta o mai mare egalitate consolidând dimensiunea socială a semestrului european și punând integral în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale, luând măsuri precum propunerea unui cadru privind salariul minim echitabil, consolidarea Agendei pentru competențe și îmbunătățirea Garanției pentru tineret. Este o condiție de care depinde succesul tranziției noastre ecologice și digitale, în măsură să garanteze faptul că nimeni nu va fi lăsat în urmă.”
Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Astăzi, facem un prim pas în sensul consacrării durabilității ca element central al politicilor și acțiunilor economice ale UE. Rapoartele de țară din 2020 monitorizează progresele înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și includ o secțiune dedicată durabilității mediului. Acest lucru este coerent cu accentul pus în cadrul semestrului european pe aspectele economice și sociale și pe corectarea dezechilibrelor macroeconomice. Reducerea nivelurilor datoriei publice și private este inegală și, cu toate că deficitele de cont curent au fost în mare măsură corectate, excedentele mari rămân un motiv de îngrijorare.”
Principalele constatări ale rapoartelor de țară
Obiectivul Pactului ecologic european este ca Europa să devină primul continent care să atingă obiectivul neutralității climatice până în 2050. Rapoartele de ţară conțin o analiză consacrată aspectelor de durabilitate a mediului. Ele analizează evoluția reformelor și a nevoilor celor mai stringente în materie de investiții, în sectoare precum cel energetic, al transporturilor și al construcțiilor, iar concluziilor lor pot ghida acțiunile de politică întreprinse de statele membre în concordanță cu această prioritate.
Rapoartele de țară evidențiază faptul că, în ceea ce privește ratele șomajului, persistă diferențe semnificative de la un stat membru la altul, în timp ce rata sărăciei și a excluziunii sociale continuă să scadă pe fondul condițiilor bune de pe piața muncii. Prin urmare, va fi esențial să se pună în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale astfel încât tranziția climatică și cea digitală să fie juste și echitabile din punct de vedere social.
Creșterea productivității rămâne problematică, mai ales în lumina schimbărilor demografice. Nivelul insuficient al investițiilor, îmbătrânirea forței de muncă, deficitul de personal calificat și neconcordanța dintre oferta și cererea de competențe frânează creșterea potențială.
Persistă diferențe foarte mari între statele membre din punctul de vedere al situației datoriei și al provocărilor în materie de durabilitate. Deficitele publice ale țărilor din UE au început, în medie, să fie din nou în creştere, inversând tendința de scădere din ultimii ani. Nivelurile actuale ridicate ale datoriei publice reprezintă o sursă de vulnerabilitate în unele state membre.
Integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU
Una dintre noile caracteristici ale semestrului european constă în integrarea ODD. Fiecare raport de țară include acum o evaluare sintetică a progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce privește realizarea ODD, precum și o anexă specifică în care sunt prezentate rezultatele în materie de ODD ale fiecărui stat membru și tendința care se poate observa în ultimii cinci ani. În ansamblu, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește aproape toate cele 17 ODD.
În următorii ani, vom continua să aprofundăm și mai mult analiza pentru a monitoriza îndeplinirea ODD și a asigura tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Identificarea domeniilor prioritare care ar putea beneficia de finanțare din partea Fondului pentru o tranziție justă
Tranziția către o economie durabilă și neutră din punct de vedere climatic trebuie să fie echitabilă și justă din perspectivă socială. Rapoartele de țară se concentrează asupra regiunilor și sectoarelor celor mai afectate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic. Ele includ o analiză a provocărilor cu care se confruntă statele membre în contextul tranziției și prezintă domeniile prioritare care ar trebui să beneficieze de sprijin din partea Fondului pentru o tranziție justă, astfel încât, în eforturile UE de a atinge obiectivul neutralității climatice, nimeni să nu fie lăsat în urmă.
Progresele înregistrate în materie de reforme
Perspectiva economică incertă subliniază importanța reformelor de consolidare a creșterii potențiale. Rapoartele de țară evaluează progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice adresate fiecărei țări (RST), care sunt orientări personalizate de politică pe care Comisia le oferă în fiecare an statelor membre.
Concluziile rapoartelor de țară arată că, mai ales în domeniul serviciilor financiare și al politicilor active pe piața forței de muncă, recomandările adoptate în 2019 au fost în general puse în aplicare. Rata de implementare a reformelor s-a menținut la un nivel scăzut în sectoare precum concurența în domeniul serviciilor și asigurarea sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice.
În ansamblu, statele membre au realizat cel puțin unele progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a aproximativ două treimi din recomandările formulate de când a fost lansat semestrul european, în 2011.
La elaborarea și punerea în aplicare a reformelor, statele membre beneficiază de ajutor din partea
Programului de sprijin pentru reforme structurale (PSRS). Astăzi, Comisia adoptă Programul de lucru anual al PSRS pentru 2020, prin care va oferi pentru prima dată sprijin tuturor celor 27 de state membre, prin intermediul unui număr de peste 240 de proiecte de reformă.
Corectarea dezechilibrelor macroeconomice
Procedura privind dezechilibrele macroeconomice are scopul de a identifica, a preveni și a corecta dezechilibre macroeconomice potențial dăunătoare care ar putea afecta stabilitatea economică a unui anumit stat membru, a zonei euro sau a UE în ansamblul său.
Raportul din 2020 privind mecanismul de alertă publicat în luna decembrie a anului trecut, a identificat 13 state membre care ar trebui să facă obiectul unui bilanț aprofundat pentru a se evalua dacă acestea se confruntă sau riscă să se confrunte cu dezechilibre. În raport se analizează gravitatea dezechilibrelor, evoluția acestora și măsurile de politică adoptate pentru a le corecta.
În concluziile rezultate în urma acestor bilanțuri aprofundate, cuprinse în rapoartele de țară pentru statele membre în cauză, se constată că:
Grecia, Italia și Cipru se confruntă în continuare cu dezechilibre excesive;
Germania, Irlanda, Spania, Țările de Jos, Franța, Croația, Portugalia, România și Suedia se confruntă în continuare cu dezechilibre;
Bulgaria nu se mai confruntă cu dezechilibre.
Orientări actualizate pentru ocuparea forței de muncă
Comisia a adoptat o propunere de actualizare a orientărilor pentru ocuparea forței de muncă în care sunt prezentate prioritățile comune ale politicilor naționale de ocupare a forței de muncă. Cu un accent puternic pe obiectivul construirii unei economii sociale de piață durabile, propunerea asigură concordanța orientărilor pentru ocuparea forței de muncă cu cele patru dimensiuni ale Strategiei anuale privind creșterea durabilă și cu comunicarea Comisiei intitulată „O Europă socială puternică pentru tranziții juste
Propunerea integrează, totodată, obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. În orientările actualizate se face referire la condiții de muncă echitabile, transparente și previzibile, la îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor pe platforme online, la un rol sporit al partenerilor sociali și la necesitatea de a se acorda o mai mare atenție grupurilor cu venituri mici și medii atunci când se abordează chestiunea asigurării unor salarii echitabile, în măsură să asigure un nivel de trai decent.
Raportul privind o supraveghere mai strictă pentru Grecia
Comisia a adoptat cel de Al cincilea raport privind o supraveghere mai strictă pentru Grecia
În acest raport se concluzionează că Grecia a înregistrat progrese importante în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor sale specifice de reformă, stabilite pentru sfârșitul anului 2019. Măsurile suplimentare întreprinse în prezent sau care au fost anunțate de guvern ar trebui să permită îndeplinirea acestor angajamente în timp util pentru cel de al șaselea raport privind o supraveghere mai strictă, programat pentru luna mai a anului 2020. Pentru aceasta este nevoie de un angajament continuu din partea autorităților elene, în special în sectorul financiar, în care sunt necesare acțiuni suplimentare semnificative. Raportul urmează să fie discutat în cadrul Eurogrupului, însă nu va antrena luarea de măsuri privind datoria.
Etapele următoare
Consiliul urmează să poarte discuții cu privire la rapoartele de țară și la rezultatele bilanțurilor aprofundate. Comisia va discuta cu Parlamentul European pe marginea sintezei constatărilor din rapoartele de țară. În lunile următoare, Comisia va purta discuții cu statele membre pentru a afla opiniile parlamentelor, ale guvernelor, ale partenerilor sociali și ale altor părți interesate de la nivel național cu privire la analiza prezentată în rapoartele de țară și la concluziile acestor rapoarte.
În luna aprilie, statele membre ar urma să își prezinte programele naționale de reformă, care detaliază prioritățile de reformă structurală, și programele de stabilitate (pentru țările din zona euro) sau programele de convergență (pentru țările din afara zonei euro), în care sunt prevăzute strategiile lor bugetare multianuale.
Comisia își va prezenta propunerile pentru un nou set de recomandări specifice fiecărei țări în primăvara anului 2020.
