Pe aceeași temă
Astfel, prin decizia judecătorului, condamnaţii pentru fapte fără violenţă, care nu sunt recidivişti şi care au o pedeapsă de maximum cinci ani, ar putea beneficia de măsura arestului la domiciliu sau în zilele de sâmbătă şi duminică, transmite Digi 24.
Proiectul a aparținut inițial parlamentarilor PNL, dar a fost modificat substanțial de deputații juriști PSD și ALDE, motiv pentru care cei de la PNL și USR au criticat proiectul.
"O ideea bună, generoasă a fost dusă către absurd," a comentat deputatul PNL Gabriel Andronache votul asupra proiectului astfel modificat, citat de Hotnews.ro.
"Trebuie să ne gândim și la persoanele cinstite din această țară, infractorii sunt incurajati, direct sau indirect, să comită pe viitor fapte. Este inadmisibil," a afirmat si Stelian Ion (USR), care a adăugat că ia în calcul contestarea proiectului la Curtea Constituțională.
Cei care au comis infracțiuni cu violență, recidiviștii, precum și cei care au fost condamnați pentru luare de mită, dare de mită și trafic de influență nu pot beneficia de aceste măsuri.
Proiectul legislativ urmează să intre miercuri pe ordinea de zi a şedinţei plenului Camerei Deputaţilor.
Pe 11 aprilie, Comisia juridică a decis că persoanele condamnate pentru infracţiuni cu violenţă sau care au profitat de starea de neputinţă fizică sau psihică a victimei, persoanele condamnate pentru corupţie şi persoanele recidiviste nu vor putea să îşi ispăşească pedeapsa acasă sau în weekend.
De asemenea, Comisia juridică a decis că „măsura alternativă de executare a pedepsei privative de libertate a executării la domiciliu constă în executarea la domiciliu a pedepsei privative de libertate cu supraveghere din partea unor lucrători anume desemnaţi de către Ministerul Afacerilor Interne cu sau fără brăţară electronică”.
Iniţial, proiectul prevedea măsuri de arest la domiciliu şi pentru categoriile enumerate mai sus, iar preşedintele Comisiei juridice, Eugen Nicolicea, a spus că modificările au fost aduse deoarece „opinia publică nu doreşte aşa ceva”.
„Opinia publică nu doreşte aşa ceva. Nu este vorba de nicio presiune şi orice e trecut într-o lege este legal. Constatând că o astfel de măsură nu este acceptată de opinia publică, ţii cont de opinia publică”, a declarat, săptămâna trecută, Eugen Nicolicea.
O altă prevedere stabileşte că judecătorul de supraveghere a privării de libertate va dispune stabilirea unei măsuri alternative de libertate pentru persoanele care au executat, fără a fi sancționate, jumătate din fracţia minimă de executat în sistemul penitenciar.
Potrivit amendamentelor adoptate de Comisia juridică, măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt măsuri de natură judiciară, dispuse de judecătorul de supraveghere a executării pedepsei, constând în înlocuirea măsurii executării pedepsei principale cu închisoarea în regim de detenţie cu măsura executării acesteia la domiciliu, în libertate sau în regim special penitenciar. Astfel, judecătorul de supraveghere a executării pedepsei poate dispune una dintre măsurile alternative pentru persoanele condamnate, care au efectuat fracţia de 1/5 din pedeapsă necesară pentru luarea în discuţie a regimului de detenţie, membrii comisiei au decis că este vorba despre persoane condamnate la pedepse de până la 5 ani.
Proiectului mai prevede că măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt executarea la domiciliu a pedepsei, executarea fracţionată a pedepsei privative de libertate în timpul săptămânii la domiciliu şi în zilele de sâmbătă şi duminică într-un centru special înfiinţat pentru această măsură de executare, precum şi executarea pedepsei în regim mixt, la domiciliu, cu prestarea de zile de muncă în folosul comunităţii în echivalent.
Principalele prevederi votate:
Art.36.- (1) Regimul închis se aplică iniţial persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenţă la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depăşeşte 13 ani.
Art.37.- (1) Regimul semideschis se aplică iniţial persoanelor condamnate pentru fapte comise fără violenţă la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depăşeşte 13 ani, respectiv persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 3 ani pentru fapte comise cu violenţă.
La articolul 38, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
Art.38.- (1) Regimul deschis se aplică iniţial persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenţă la pedeapsa închisorii de cel mult un an, respectiv pentru fapte comise fără violenţă la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 3 ani.
După art. 38, se introduce un nou articol, art. 38^1, cu următorul cuprins:
Art. 38^1
Regimul detenției la domiciliu
Art.38^1.- (1) În cazul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de până la un an executarea pedepsei se realizează prin detenție la domiciliu, cu excepţia persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenţă.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi persoanelor condamnate care mai au de executat 18 luni până la împlinirea fracţiei minime obligatorii pentru liberarea condiţionată din pedeapsa iniţială a închisorii mai mare de un an.
Cum este în prezent:
Art. 36
(1) Regimul închis se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depăşeşte 13 ani.
Art. 37
(1) Regimul semideschis se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 3 ani.
Art. 38
(1) Regimul deschis se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de cel mult un an.
La articolul 96, alineatul (1), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:
f) în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 20 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate.
Acest proiect, rezultat prin cumularea a două proiecte legislative, va intra la vot în plenul Camerei Deputaților miercuri. Dacă este adoptat, merge la promulgare.
