Pe aceeași temă
Cel puțin asta crede vice-președintele Comisiei Europene Kristalina Georgieva. Într-un interviu pentru presa bulgară, Georgieva a subliniat că România și Bulgaria nu ar trebui să concureze una cu cealaltă pe drumul reformelor, ci fiecare stat cu sine însuși. Orice eșec în implementarea reformelor necesare, a mai spus oficialul CE, trage țările în jos.
“Bulgaria, ca și România, știe de mult timp ce e de făcut și cât de importante sunt reformele, dar nu pentru textul următorului raport de țară, nici măcat pentru momentul în care monitorizarea va fi încheiată”, a spus Georgieva, citată de agenția Novinite. Declarațiile vicelui Comisiei Europene vin în contextul în care cele două state au cerut recent în repetate rânduri ridicarea MCV-ului. Mai mult, politicieni bulgari și-au exprimat îngrijorarea că Sofia s-ar afla în urma Bucureștiului în privința reformei sistemului judiciar. Recent, premierul Dacian Cioloș transmitea că România e destul de matură pentru a-și asuma responsabilitatea independenței Justiției, fără monitorizare din exterior
Cioloș: “O societate destul de matură”
Prezența lui Cioloș, în 9 Martie, la Haga a reprezintat prima vizită a unui șef de guvern român în Olanda, în ultimii zece ani. Șeful Executivului român a fost primit de omologul său olandez, Mark Rutte. Cu această ocazie, Cioloș a repus în discuție chestiunea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), subliniind că cel mai recent raport al Mecanismului relevă faptul că societatea e destul de matură pentru a-și asuma de una singură responsabilitatea pentru statul de drept.
“Societatea românească este capabilă să-și asume, ea singură, fără monitorizare din exterior, responsabilitatea pentru independența justiției și lupta împotriva corupției. Acest gen de argumente sunt importante pentru poziția pe care partenerii europeni o vor avea inclusiv față de subiectul aderării la Schengen”, spunea atunci premierul român.
Și-a atins MCV-ul scopul? Guvernul crede că da
Poziția lui Cioloș pe acest subiect nu e nouă. La mijlocul lunii februarie, premierul cerea încheierea MCV chiar în conferință de presă cu șeful Comisiei, Juncker.
“MCV și-a atins scopul din punctul de vedere al Comisiei, atunci când acest mecanism a fost activat inițial”, a spus Cioloș la acel moment, prezent la Bruxelles, în cadrul unei vizite oficiale. Premierul român consideră că sistemul judiciar românesc dă dovadă de suficientă maturitate pentru ca procesul din MCV să fie internalizat la nivel de țară. Și Juncker și-a exprimat speranța ca MCV să fie încheiat în mandatul acestei Comisii Europene.
Și ministrul Justiției s-a pronunțat pentru ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, acesta reprezentând o prioritate pentru Executiv. România, a spus Raluca Prună la finalul lui Februarie, e pregătită să-și asume propria evaluare în materie de justiție și stat de drept. Declarațiile ministrului veneau după o întâlnire cu comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova.
"Am discutat cu doamna comisar Jourova despre prioritățile pe care România continuă să le aibă cu privire la reforma justiției în România. Am discutat inclusiv despre MCV, repetând că pentru mine, personal, ca ministru și pentru Guvernul României este o prioritate zero să avansăm mai ales în ceea ce privește condiționalitățile și recomandările”, a spus ministrul Prună. Oficialul român a precizat că Bucureștiul depune eforturi pentru ceea ce a numit “internalizarea recomandărilor din ultimul raport” de țară din cadrul MCV. Astfel, arată Prună, vom putea dovedi că “societatea românească e matură”, iar sistemul judiciar a atins un nivel de profesionalism care ar putea duce la ridicarea Mecanismului.
Premise pentru ridicarea MCV?
La finalul lunii ianuarie, Guvernul României considera că există premisele finalizării procesului MCV. Reacția Palatului Victoria venea la scurt timp după publicarea Raportului MCV de către Comisia Europeană.
Într-o reacție rapidă, Guvernul Cioloș arăta atunci că Raportul privind Mecanismul de Cooperare și Verificare reconfirmă progresele constante în materie de justiție. “Acest al treilea raport anual consecutiv pozitiv dovedește caracterul durabil și sustenabil al reformei în justiţie şi al luptei împotriva corupției, fiind un indicator al măsurii în care autorităţile române și-au asumat și au îndeplinit obiectivele MCV.
În acest sens, considerăm că recunoașterea progreselor din raportul MCV ar putea fi subliniată mai clar prin introducerea unei perspective de finalizare a acestei monitorizări de către Comisia Europeană. Astfel, având în vedere concluziile pozitive ale raportului, considerăm că există premisele finalizării procesului MCV prin internalizarea obiectivelor mecanismului la nivelul autorităților române, de exemplu, în structura Strategiei Naționale Anticorupție.”, potrivit unui comunicat al Executivului român.
Ulterior, într-o conferință de presă la Guvern, și ministrul Justiției a semnalat existența unor premise pentru încheierea Mecanismului de Cooperare și Verificare.
Raluca Prună: “Raportul e în general bun. Se înscrie în seria ultimelor două rapoarte, care arată progrese. Comisia punctează progrese în sistemul judiciar. E confirmat un parcurs ascendent semnalat în 2014-2015. Putem spune că, în ansamblu, sistemul judiciar a dat dovadă de profesionalism. Datorăm aceste progrese profesioniștilor din sistemul judiciar. Există premise destul de clare ca într-un orizont de timp apropiat acest mecanism să nu mai fie necesar”, a spus ministrul Justiției, iar președintele Iohannis spunea atunci că angajamentul României pentru consolidarea statului de drept e ireversibil.
Raportul MCV 2016
Comisia Europeană a publicat la început de an cel mai recent raport MCV pentru România. "În ansamblu, sistemul judiciar român a continuat să dea dovadă de profesionalism. Acțiunile întreprinse de principalele instituții judiciare și de autoritățile cu responsabilități de integritate în vederea combaterii corupției la nivel înalt au oferit în continuare rezultate impresionante", se arată într-un comunicat al CE.
Comisia remarcă faptul că menținerea acestei tendințe este un semn că România realizează progrese durabile în direcția îndeplinirii obiectivelor MCV dar, ca şi anul trecut sunt critici la adresa Parlamentului în ceea ce priveşte neridicarea imunităţilor la cererea DNA, în 2015.
Raportul MCV pentru anul 2015 realizat de Comisia Europeana constata "progrese sustinute, ce par durabile", in mai multe domenii, si care tin in special de "actiunile intreprinse de principalele institutii judiciare si de integritate", dar subliniaza ca "persista un sentiment puternic ca progresele realizate trebuie consolidate si fundamentate pe baze si mai sigure, precum si multe chestiuni legislative restante si indoieli cu privire la consensul politic pe care se sprijina reforma".
Ca de obicei, raportul critica Parlamentul, unde deciziile cu privire la faptul de a permite sau nu organelor de urmarire penala "sa ii trateze pe parlamentari ca pe niste cetateni obisnuiti sunt in continuare lipsite de criterii obiective".
"Exista masuri imbunatatite de combatere a coruptiei generale, dar nu la scara si cu vointa politica necesara pentru a remedia aceasta problema, care este recunoscuta pe scara larga drept o problema sistemica", mai arată documentul.
