Pe aceeași temă
La 20 de ani de la caderea Cortinei de Fier, condamnarea comunismului la nivel european ramâne un subiect important pe agenda statelor din Europa Centrala si de Est. Una dintre prioritatile presedintiei cehe a Uniunii Europene este adoptarea de catre Parlamentul European a Declaratiei de la Praga, document asumat în iunie 2008 de catre Senatul Republicii Cehe.
Tocmai de aceea, miercuri, 18 martie 2009, presedintia ceha a Uniunii Europene a organizat la sediul Parlamentului European din Bruxelles o audiere publica (European Conscience and Crimes of Totalitarian Communism: 20 years after) pe marginea Declaratiei de la Praga. Conferinta, la care au participat reprezentanti ai tuturor institutiilor din Europa de Est care studiaza regimul comunist, a subliniat necesitatea de a echivala crimele comunismului cu cele ale nazismului si decide a le recunoaste ca fiind crime împotriva umanitatii. De asemenea, participantii au cerut deschiderea totala a arhivelor fostelor politii politice, crearea unui muzeu european al victimelor comunismului si introducerea în programele scolare a studierii regimului dictatorial comunist.
Miza acestei audieri publice a fost de sensibilizare a opiniei publice europene, întrucât adoptarea Declaratiei de la Praga de catre Parlamentul European poate va fi un proces lung, care va întâmpina numeroase dificultati. În primul rând, pentru ca documentul sa ajunga pe ordinea de zi a Parlamentului, Comisia Europeana trebuie sa faca o propunere în acest sens. Odata ajunsa în Parlament, Declaratia va suscita cel mai probabil opozitia a numerosi europarlamentari atât occidentali, cât si est-europeni. Dupa cum a subliniat europarlamentarul maghiar George Schöpflin, „chestiunea condamnarii comunismului înca separa cele doua Europe. Pentru multi oameni politici si intelectuali din Vest, o astfel de condamnare ar însemna repunerea în chestiune a propriei istorii personale, întrucât multi au militat pentru ideile comunismului si au fost înscrisi în partide comuniste.
Aceste persoane prefera sa ignore crimele regimurilor din Europa de Est, iar votul lor în Parlament nu va fi unul favorabil“. În acelasi timp, Declaratia ar putea întâmpina si opozitia unor partide din Europa de Est, cum ar fi Partidul Comunist Ceh (al treilea partid ca marime din Cehia) sau Partidul România Mare, daca ne amintim reactia sa din Parlamentul României, din 18 decembrie 2006, când presedintele Basescu a condamnat comunismul.
Dezinteresul fata de gestionarea trecutului comunist nu vine însa în PE numai din partea occidentalilor sau a fostelor elite comuniste. În România, de exemplu, în afara lui László Tökés, niciunul dintre cei 35 de reprezentanti în PE nu a adus pe agenda publica necesitatea de a condamna comunismul la nivel european. La initiativa pastorului reformat, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, Asociatia Pro Democratia, Institutul National pentru Memoria Exilului Românesc, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si Grupul pentru Dialog Social au format în luna februarie Coalitia pentru Declaratia de la Praga, cu scopul de a populariza continutul documentului si de strânge semnaturi în vederea sustinerii sale. Tot la initiativa lui László Tökés a fost organizata la Bruxelles, în deschiderea audierii initiate de presedintia ceha, conferinta Facing the Past, în cadrul careia au fost abordate subiecte ce tin de analiza si condamnarea juridica a crimelor si abuzurilor savârsite în timpul regimului comunist.
Un alt exemplu al dificultatilor pe care le ridica adoptarea Declaratiei de la Praga este respingerea în 2006 de catre plenul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei a proiectului propus de Göran Lindblad cu privire la condamnarea crimelor regimurilor comuniste. În absenta unei majoritati de voturi, proiectul nu a fost asumat de catre Consiliu decât sub forma unei Rezolutii lipsite de efecte practice. Acelasi lucru s-ar putea întâmpla si daca Parlamentul European ar vota doar o Rezolutie ale carei prevederi sunt optionale pentru statele membre. Numai adoptarea unei Directive sau a unei Decizii europene ar conduce la transpunerea si aplicarea obligatorie a prevederilor Declaratiei.
Cu toate acestea, preluarea presedintiei Uniunii de catre Cehia a repus pe agenda publica problema condamnarii comunismului la nivel european, iar semnarea Declaratiei de la Praga de catre un numar mare de cetateni ar putea sa oblige Europa sa ia în considerare apelul lansat saptamâna trecuta la Bruxelles de catre institutele est-europene abilitate cu studierea regimului comunist. În acest sens, Declaratia a ramas deschisa pentru noi amendamente si semnaturi de sustinere, care se pot face la adresa http://praguedeclaration.org/.
