Pe aceeași temă
În documentul citat de Digi 24, magistraţii Curţii Supreme explică - la un an de la formularea sentintei - de ce au confiscat, în favoarea statului, parte din averea fostului ministru al Economiei.
"Punând în balanţă declaraţiile de avere precum şi celelalte probe administrate în cauză, tragem concluzia că, dincolo de orice îndoială rezonabilă, persoana cercetată a urmărit ascunderea unei părţi semnificative a averii dobândite în timpul mandatului, iar această parte a fost ilicit dobândită."
Judecătorii spun că Dan Ioan Popescu a încercat să deruteze inspectorii de integritate, completând necorespunzător de-a lungul anilor declaraţiile de avere.
"A acţionat coordonat, completând la un nivel de generalitate care face imposibil controlul averii toate rubricile referitoare la bunuri a căror existenţă sau valoare sunt dificil de stabilit pe altă cale."
Procedurile judiciare au durat aproape 10 ani, timp în care chestiunea averii nejustificate a fostului ministru a fost judecată, pe rând, de instanţa supremă şi de Curtea de Apel din Bucureşti. Abia la finalul anului trecut, magistraţii de aici au hotărât, să confişte, printr-o decizie defintivă, 890.000 de lei, sumă asupra căreia au căzut de acord că nu poate fi justificată de familia fostului ministru.
Fostul ministru al Economiei a intrat recent şi în atenţia procurorilor. În iunie, a fost pus sub acuzare de DIICOT în dosarul Rompetrol pentru abuz în serviciu, complicitate la delapidare şi constituirea unui grup infracţional.
***
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv, in noimebrie 2015, confiscarea sumei de 890.000 de lei de la fostul ministru Dan Ioan Popescu și soția acestuia, sumă ce reprezintă cheltuieli nejustificate pentru achiziționarea unor terenuri și imobile.
ÎCCJ a respins ca nefondate recursurile declarate de Dan Ioan Popescu și soția sa, Elena Popescu, dar și recursul depus de Parchetul General și Agenția Națională de Integritate, fiind menținută decizia dată în decembrie 2014 de Curtea de Apel București.
A existat și o opinie separată a judecătorului Cristian Daniel Oană, în sensul admiterii recursului Parchetului și a confiscării sumei de 3,1 milioane lei de la familia lui Dan Ioan Popescu.
Acesta este unul dintre cele mai lungi procese din România, fiind soluționat după aproape 10 ani.
În anul 2006, fostul procuror general Ilie Botoș a cerut Comisiei de control al averilor din ÎCCJ cercetarea declarațiilor de avere ale lui Dan Ioan Popescu și ale soției sale, la sesizarea Centrului de Resurse Juridice.
Comisia a stabilit atunci că soții Elena și Dan Ioan Popescu nu justifică legalitatea unor bunuri dobândite, în valoare de 46 miliarde lei vechi.
Ca urmare a acestei concluzii, comisia a decis instituirea sechestrului asigurător pe unele dintre cele 23 de bunuri imobile (terenuri și case) din București și Azuga, obținute de soții Elena și Dan Ioan Popescu în perioada decembrie 2000-decembrie 2004.
Este vorba despre: teren curți — construcții în suprafață de 490 mp, teren de 500 mp, teren curți — construcții de 801 mp, teren cu o suprafață totală de 1.669 mp, din care 978 mp fâneață și 691 mp pădure, teren fâneață de 493 mp, teren de 475 mp, toate situate în intravilanul orașului Azuga, un teren de 502 mp (523,67 mp din măsurători cadastrale) și altul de 467 mp (523 mp din măsurători cadastrale), ambele din orașul Azuga, precum și apartamentul din București, str. Uruguay.
Soții Popescu susțineau atunci că banii folosiți la cumpărarea imobilelor provin din vânzarea acțiunilor firmei Ital Agency, în 2001, către patronii societății Luxten Lighting.
Inițial, în 2011, instanța supremă a decis confiscarea sumei de 4 milioane lei din averea fostului ministru Dan Ioan Popescu și a soției acestuia, Elena, ca avere ce nu poate fi justificată.
Ulterior, la recurs, un alt complet a decis rejudecarea procesului, iar dosarul a fost trimis la Curtea de Apel București, care a dat o soluție în 2014, menținută acum de instanța supremă.
