Pe aceeași temă
Potrivit raportului, întocmit în timpul guvernării Cioloş, autorităţile au dovedit dezorganizare în gestionarea incendiului de la „Colectiv”, fiind făcute referiri la infecţiile nosocomiale sau la refuzul de a transfera victime în străinătate, însă Ministerul Sănătăţii neagă existenţa documentului.
Romania avea in octombrie 2015 doar 10 paturi disponibile pentru pacienti cu arsuri grave, in conditiile in care dupa incendiul de la Colectiv au fost zeci de astfel de cazuri. Niciun spital din tara nu indeplinea insa conditiile pentru internarea marilor arsi, neexistand o zona de izolare protectiva pentru pacientii cu arsuri. Cu toate acestea, multi dintre ranitii grav au fost transferati la spitale din strainatate abia in urma presiunilor familiilor si a publicului.
În cadrul raportului intrat în posesia Mediafax și Digi 24, se atrage atenţia asupra dezorganizării din noaptea incendiului din Colectiv, dar sunt consemnate şi măsuri care trebuie luate pentru evitarea problemelor cu care sistemul s-a confruntat.
„Prevenţia colonizării/infectării plăgilor arse: Analiza deceselor indică o rată ridicată de colonizare rapid după internare, cu bacteriemii ulterioare şi alte complicaţii septice cu germeni multirezistenţi provenind din mediu spitalicesc. Recomandări: Strategia naţională de prevenire a infecţiilor asociate ingrijrilor medicale- în circuit de avizare internă, ca şi înfiinţarea Comisiei Naţionale Intersectoriale care să aprobe/actualizeze această strategie şi planul de aplicare al acesteia; finanţare- AP ATI şi AP Arsuri, program de prevenţie infecţii nosocomiale; fişa de proiect pentru formare personal medical în domeniul prevenţiei infecţiilor nosocomiale pentru 7.800 de persoane!”, reiese din raportul făcut la cererea fostului ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu.
Raportul, întocmit de către Elena Copaciu, consilier onorific al cabinetului ministrului Vlad Voiculescu, arată că nu există personal „ultracalificat în managementul pacientului critic cu complicaţii hemoragice severe”, iar capacitatea laboratoarelor din spitalele de urgenţă este „extrem de limitată, la nivelul anilor '90”.
De asemenea, raportul ministerului notează faptul că în fişa generală de observaţii a pacienţilor nu este ataşată fişa de observaţii din terapia intensivă. Mai mult, se precizează că „înscrisurile sunt greu lizibile şi greu de urmărit”. Analiza finală şi acurateţea expertizelor este dificil de efectuat din cauza lipsei investigaţiilor paraclinice „în multe cazuri”.
O altă problemă majoră menţionată în raport este legată de „lipsa zonei de izolare protectivă pentru pacientul ars, deci, există un risc mare de infecţii”. În acest caz, se recomandă ca „bolnavii arşi grav să fie trataţi în rezerve individuale cu caracteristici arhitectonice adecvate nevoilor lor, iar în caz de victime multiple, vor petrece timpul minim în incintă cu mai mulţi pacienţi; acolo unde este posibil- se pot folosi sălile de operaţie că zona temporară de izolare”.
Din document mai reise că „nu se va face toaletă chirurgicală a pacienţilor cu arsuri în UPU, ci în sala de operaţie”, iar o altă problemă majoră este legată de „lipsa condiţiilor adecvate (sisteme de climatizare conforme cu nevoile marelui ars şi a zonei de tratare a aerului) în spitalele care au internat victimele de la club”. În acest caz, se propune o verificare de către Corpul de Control al ministerului Sănătăţii a „investiţiile făcute de MS şi de autorităţile locale în sisteme de ventilaţie în unităţile spitaliceşti şi starea acestora şi gradul de amortizare al investiţiilor”.
În ceea ce priveşte infrastructura pentru arşi, raportul scoate în evidenţă că, la data de 30 octombrie 2015, pentru Spitalul de Arşi Bucureşti „există recomandarea să interneze toate cazurile grave din ţară fără să dispună de infrastructura necesară pentru arşii grav”. La nivel naţional, mai există cinci paturi la Spitalul de Urgenţă, Timişoara, două paturi la Spitalul Militar Central Bucureşti, alte două paturi la Spitalul „Agripa Ionescu”.
Raportul precizează că a existat „un număr mare de incidente majore şi decese legate de transferul aeromedical”, dar şi că există mai multe neconcordanţe legate de „modul de selectare al pacienţilor pentru transfer, momentul transferului, decizia finală de transportabilitate şi lipsa unui medic de terapie intensivă cu experienţă în ventilaţia mecanică din echipa de transfer”.
O altă „problemă majoră de securitate este reprezentată de lipsa planului alb la nivelul spitalelor de urgenţă. "Au fost spitale care au anunţat că au declanşat Plan Alb, dar la nivel de DSP nu există o coordonare a acestora. (...) Mobilizarea masivă a cadrelor medicale a fost în mare parte spontană şi mai puţin datorită unui plan anterior de mobilizare, cunoscut cadrelor medicale şi exersat prin simulări. Planul ar fi presupus existenţa unui cadru medical care să asigure eliberarea rapidă de paturi de terapie intensivă, realocarea urgenţelor către alte spitale, care nu erau implicate în îngrijirea răniţilor- lucru care nu s a întâmplat!”, mai este menţionat în respectivul raport.
Transferul în străinatate, refuzat de minister deși niciun spital din nu îndeplinea condițiile pentru tratarea marilor arși. Infecțiile nosocomiale nu apar în fișe. Răniții din Colectiv s-au infectat cu bacterii din spitalele românești
Infecțiile au fost descoperite de medicii din strainatate, arată raportul, obținut de Digi 24.
Acestea sunt doar doua dintre nereguli, potrivit documentului despre care Digi 24 sustine ca a fost intocmit de Ministerul Sanatatii la inceputul anului 2017. In timp ce Ministerul Sanatatii sustine ca raportul nu exista, fostul ministru Vlad Voiculescu a declarat, pentru Hotnews.ro, ca raportul exista: "Este raportul cu nr 9/3.01.2017 depus la registratura cabinetului MS si ulterior remis Directiei Asistenta Medicala MS. Si nu pot sa cred ca domnul Bodog, secretarii de stat si consilierii dansului nu stiu despre acesta."
"Problema majora, lipsa zonei de izolare protectiva pentru pacientul cu arsuri, deja cu risc de infectii. Lipsa sistemelor de climatizare conforme cu nevoile marelui ars. In foile de observatie ale pacientilor nu sunt buletine de gazometrie sanguina, nu se poate aprecia cati dintre pacienti au avut intoxicatie cu fum si arsuri ale cailor respiratorii. Nu a fost monitorizat sistematic nivelul de monoxid de carbon in primele ore dupa internare. Majoritatea celor decedati la club au avut concentratii ridicate de cianuri."
"Bresa majora de siguranta a pacientilor. Analiza deceselor indica o rata ridicata de colonizare, rapid dupa internare, cu bacterii si germeni multirezistenti provenind din mediul spitalicesc", se mai arata in document.
Alte probleme evidentiate in raport sunt "Comunicarea de criza cu familia. Sunt familii carora nu li s-a spus ca pacientul este in moarte cerebrala, iar asta a dus la tensiuni si acuzatii ulterioare."
Documentul aminteste si ca au existat decese in timpul transportului pacientilor: "Probleme majore la transportul bolnavilor, inclusiv decese! Pentru cei decedati la transfer nu exista documente care sa ateste monitorizarea pe durata transportului si nici epicriza medicului care a constatat decesul."
Ministerul Sanatatii neagă: Nu exista niciun raport care sa contina informatii despre interventia autoritatilor in cazul "Colectiv"
Ministerul Sanatatii sustine, intr-un comunicat dat publicitatii miercuri, ca "La Ministerul Sanatatii nu exista niciun Raport elaborat la inceputul anului 2017, care sa contina informatii privind interventia autoritatilor sanitare in cazul 'Colectiv'. Un astfel de document nu se regaseste nici in Protocolul de predare-primire care a fost semnat de catre cei doi ministri in data de 5 ianuarie 2017, atunci cand coordonarea Ministerului Sanatatii a fost preluata de catre ministrul Sanatatii, prof. dr. Florian Bodog de la ministrul Vlad Voiculescu."
Reprezentantii MS mai sustin ca "nu e singurul document pe care fostul ministru al Sanatatii, Vlad Voiculescu nu l-a predat la plecare, fapt pentru care in prezent exista o cercetare in curs a institutiilor abilitate."
Ministerul mai sustine ca anul acesta, institutia "a facut pasi importanti in tratarea pacientilor arsi grav".
Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu: Incredibil! Este raportul cu nr 9/3.01.2017 depus la registratura cabinetului MS
Vlad Voiculescu, fost ministru al Sanatatii, care si-a incheiat mandatul la inceputul anului 2017, spune ca raportul exista si a reactionat la acuzatiile actualei conduceri a ministerului. Vlad Voiculescu, pe mandatul căruia s-a întocmit acest raport, a explicat, pe pagina sa personală de Facebook că „raportul este înregistrat cu nr 9/3.01.2017 la registratura cabinetului MS de unde ulterior a fost remis Direcţiilor de specialitate din MS. Şi nu pot să cred că domnul Bodog, secretarii de stat şi consilierii dânsului nu ştiu despre acesta. Şi nu pot să cred că domnul Bodog nu ştie cum funcţionează o registratură. Într-un punct are dreptate domnul Bodog: raportul nu este elaborat „la începutul anului 2017”, ci în cele şapte luni premergătoare, atât cât eu şi echipa mea am fost la Ministerul Sănătăţii. Nu îşi închipuie nimeni că echipa dumnealui s-ar fi ocupat cu aşa ceva.”
Vlad Voiculescu mai precizează că autorul raportului, Elena Copaciu, „îi cerea pe 13 Octombrie domnului ministru Bodog o audienţă pentru a ajuta la eliminarea barierelor pentru aplicarea ordinului 476, referitor la îngrijirile medicale pentru pacienţii cu arsuri”.
În urma incendiului de la Clubul „Colectiv”, din 30 noiembrie 2015, 64 de tineri şi-au pierdut viaţa, iar alţi 146 au fost răniţi.
Amintirile de coșmar ale Alexandrei, supraviețuitoare din Colectiv:
Ești torturat zi de zi/Medicii spuneau că „am adus eu” pneumonia de acasă
O supraviețuitoare a tragediei a povestit cu lux de amănunte coșmarul prin care a trecut în spital. Mai jos veți găsi textul integral scris de Alexandra, precum și imaginile cu un puternic impact emoțional postate de tânără, pentru a arăta chinul prin care a trecut.
Alexandra Furnea era redactor la revista Maximum Rock și se afla în clubul Colectiv, în noaptea de 30 octombrie 2015, la concertul trupei Goodbye To Gravity. În acea seară, viața Alexandrei avea să se schimbe complet. Tânăra în vârstă de 29 de ani a fost arsă pe umeri, pe spate, pe cap și pe mâini, însă adevărata tortură a început în spital. Alexandra a povestit pe pagina sa de Facebook despre condițiile în care erau ținuți cei arși, inconștiența și indiferența unor cadre medicale și despre minciunile pe care autoritățile le spuneau public.
Textul Alexandrei, extrem de dificil de citit, face o radiografie a unui sistem medical aflat la un pas de colaps, în care riști să ieși mai bolnav decât ai intrat.
„Am aflat ulterior, din scrisorile medicale, că am fost contaminată cu Pseudomonas multirezistent în toate plăgile. Probele mele erau departe de a fi sterile. Medicii mi-au mințit familia atunci mama și sora mea au întrebat dacă nu ar fi o idee mai bună să găsim o cale să plec în străinătate. Surorii mele i s-a spus că, dacă în locul meu ar fi copilul chirurgului, acesta nu l-ar transfera. I s-a mai zis că, dacă nu rezist, este, cumva, vina mea, pentru că sunt „slăbuță și sensibilă”. Am avut bacterii multirezistente și pe proba de cateter.
Zi de zi, luam un cocktail de 5 antibiotice – Meronem, Linezolid, Colistin, Avelox, Levofloxacin, Imipenem și altele. Mamei i se spune că mi le administrează pentru că sunt răcită. Cu siguranță am „adus de acasă” o pneumonie. În niciun caz nu am dobândit-o în spital. Antibioticele le luam preventiv, ca boala mea, de care eram tot eu de vină, să nu se agraveze. Febra pe care o făceam cu toții era și ea, normală. Așa fac arșii, ni se zicea. De fapt, noi eram infectați”, scrie Alexandra Furnea.
De asemenea, tânăra a postat mai multe imagini cu patul din spital în care dormea, modificat chiar de către mama sa cu ajutorul unor cutii de lemn și prosoape, astfel încât Alexandra să nu fie nevoită să doarmă pe spate, unde i se aplicaseră grefe de piele:
„Eram acuzată sistematic că nu mi se prind grefele din cauza mea, pentru că dorm pe spate sau pentru că nu mănânc suficient. De durere, nu ma puteam hrăni. În lipsa paturilor speciale pentru arși, mama mi-a rulat o pernă sub ceafă și alta la mijloc, ca să dorm cu spatele „în aer”, fără să ating salteaua, în speranța că astfel mi se vor prinde grefele. Îmi cumpărase, sărmana, zeci de perne, în cele mai variate forme. Ne chinuiam ore întregi ca să găsesc o poziție cât de cât umană. Cum reușeam, cum se desfăcea una dintre perne și o luam de la început. Apoi trebuiau puse mâinile pe altă pernă, ținută pe piept, deoarece acestea îmi înțepeniseră de la leziuni și nu le puteam întinde. Ritualul așezării în pat pentru noapte era o suferință absurdă. Problema erau, de fapt, infecțiile. Puteam să dorm și cu capul în jos. Grefele tot nu ar fi ținut pentru că erau mâncate de microbi, dar noi nu știam asta și încercam tot ce era omenește posibil.
Echipamentul de protecție al vizitatorilor era inexistent. Halatele verzi, „de unică folosință”, erau dintr-o pânză subțire și erau utilizate de câteva ori, de diverși însoțitori. Părinții mai isteți furau câte 3, 4 bucăți și le duceau acasă. Veneau apoi cu ele la spital, ca să nu fie nevoiți să le ia pe cele de pe cuier.
La sala de baie, totul se făcea pe viu pentru că nu există un protocol sustenabil de anestezie. Așa că, practic, ești torturat zi de zi, sau o data la două zile, nevoit să înduri dureri neomenești. Noi, răniții Colectiv, intram primii, dis de dimineață, ca să nu fim expuși la microbii altor pacienți. Mergeam acolo pe bandă rulantă, ca mieii la tăiat, scăldați cu rănile noastre pe 20, 30% din suprafața corpului în apă de la robinet, cu săpun chirurgical. Durerea aceea nu are nume dar te marchează pe viață. Traumei accidentului i se adaugă cea a zilelor petrecute în spital, unde igiena însemna chin, pe viu, cu un banal Ketonal în vene. După ce plecam, se dezinfecta cada cu Thor, un produs marca HexiPharma, sub formă de spray. Apoi intra următorul și tot așa, până la final.
