CSM reactioneaza in locul CNA la atacul mediatic declansat de Ghita impotriva sefei DNA

Dora Vulcan | 06.10.2016

Consiliul Superior al Magistraturii atenţionează că, prin exprimarea, de către personalităţi publice – politicieni, formatori de opinie, reprezentanţi ai societăţii civile – a unor opinii sau aprecieri personale, referitoare la proceduri judiciare aflate în curs de desfăşurare, pot fi generate deformări ale percepţiei publice privind înfăptuirea justiţiei în România, cu consecinţe grave asupra încrederii cetăţenilor în justiţie.

Pe aceeași temă

 

 

 

 

Sectia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a reactionat intr-un comunicat de presă fata de „recentele evoluţii ale discursului public” în legătură cu declanşarea unei proceduri judiciare în urma autodenunţului făcut de Sebastian Ghita si avand in vedere declaratiile sale publice facute dupa sesizarea Parchetului General precum şi comentariile şi dezbaterile generate de acestea în spaţiul mediatic.

 

 

Secţia pentru procurori a Consiliului reaminteşte că „dreptul la informare a publicului şi dreptul la apărare sunt garantate prin lege şi, tocmai pentru a da consistenţa cerută de lege, face apel către toate persoanele implicate sau vizate de aceste activităţi, precum şi către instituţiile media şi reprezentanţii societăţii civile de a gestiona echilibrat şi raţional orice mesaj public.”

 

 

Dreptul la liberă exprimare, se spune in comunicatul CSM „ este un drept constituţional a cărui îngrădire - mai ales dacă este în legătură cu informaţii de interes public - nu este permisă într-un stat democratic. Însă, exprimarea în presă a unor opinii - fie acestea rezultatul  propriilor analize sau dictate de conjuncturi socio-politice ori interese de grup - nu ţine loc de hotărâre judecătorească şi nu are voie, tot potrivit Constituţiei, să atenteze la demnitatea, viaţa privată şi imaginea persoanei.

 

 

Comentarea excesivă, apriorică şi într-un registru speculativ, în afara unui cadru procedural - de către persoane de formaţie şi vocaţie variate sau având calitate de martor ori inculpat în alte proceduri judiciare aflate în derulare, dar în numele dreptului la liberă exprimare şi a intersului public - poate dăuna însuşi interesului public invocat şi societăţii ca deţinătoare a acestuia.

 

 

Încrederea cetăţeanului în justiţie se construieşte, iar responsabilitatea revine în principal statului, prin instanţele judecătoreşti constituite potrivit legii. Substituirea  acestora de către instituţiile mass-media poate crea aparenţa de răspuns la nevoia de adevăr şi dreptate socială, ca aşteptare individuală şi colectivă, însă riscă să fie un răspuns emoţional, volatil sau manipulator, păgubos pe termen lung şi cu potenţial de perturbare a condiţiilor obiective necesare înfăptuirii actului de justiţie de către cei ţinuţi prin lege la aceasta.

 

 

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii mai indeamna la moderatie si echilibru in formularea discursului public:

 

 

„(…) CSM, prin membrii săi aleşi, îşi exprimă încrederea că, atât instituţiile media, cât mai ales formatorii de opinie, vectorii de imagine, politicienii şi diverşii specialişti în variate domenii pot da măsura maturităţii, răspunderii şi rolului lor social prin înţelegerea autentică a interesului public în ceea ce priveşte înfăptuirea justiţiei în România, prin încadrarea discursului public într-un registru ponderat şi fundamentat pe concluzii oficiale ale instituţiilor abilitate a se pronunţa asupra situaţiilor judiciare vizate de dezbaterea publică.”

 

 

 

***

 

 

Consiliul Superior al Magistraturii i-a aparat si in decembrie 2012 reputaţia Codrutei Kovesi,  decizia CSM venind după ce experţii Consiliului Naţional de Etică, cu unanimitate de voturi, şi Ministerul Educaţiei hotărâseră că magistratul nu a plagiat.

 

 

 

CSM invoca atunci  "Codul deontologic al ziaristului" adoptat de Clubul Român de Presă care  prevede că jurnalistul are îndatorirea de a relata adevărul, obligaţie ce decurge din dreptul constituţional al publicului de a fi corect informat. Jurnalistului nu îi este permis să publice date prin care să insinueze ori să creeze, în mod artificial şi nejustificat, situaţii ce nu există, cu privire la faptele sau persoanele la care face referire.

 

 

 

Plenul CSM a admis atunci cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulate de Codruta Kovesi, la acea vreme procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie". 

 

 

 

În 23 octombrie, Direcţia Juridică din Ministerul Educaţiei a avizat hotărârea Consiliului Naţional de Etică din 5 septembrie potrivit căreia fostul procuror general al României Laura Codruţa Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat. 

 

 

 

Membrii Consiliului Naţional de Etică au analizat sesizarea formulată în 25 mai 2012 de către Grupul de Investigaţii Politice constatând că "au fost respectate toate normelor de bună conduită în cercetarea ştiinţifică făcută de Laura Codruţa Kovesi."

 

 

 

"Ca urmare, apreciază ca fiind neîntemeiată calificarea drept plagiat a paragrafelor din cadrul tezei de doctorat «Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal» susţinută în decembrie 2011", a precizat la acea vreme ANCS.

 

 

 

Consiliul Naţional de Etică a decis, cu unanimitate de voturi, că fostul procuror general Codruţa Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat, hotărârea fiind luată în baza evaluării făcute de experţii tehnici ai CNE.

 

 

 

Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, instituţie pe lângă care funcţionează CNE, precizase anterior, că procurorul general a adus la Consiliu probe suficiente şi convingătoare pentru a nu fi nevoie să i se solicite documente suplimentare.

 

 

 

"Am publicat înainte de a fi procuror general sub numele de Lascu pentru că eram necăsătorită. Toate articolele pe care le-am publicat pe acest segment de activitate (combaterea crimei organizate-n.r.) şi care apar în teza de doctorat sunt publicate în revista Dreptul, care nu este pe internet tocmai pentru a proteja drepturile de autor. O mare parte dintre paragrafele despre care se susţine că le-am palgiat de la persoane care le-au scris în 2008-2009 sunt paragrafe pe care eu le-am publicat încă din anul 2002. Persoanele despre care se spune că le-am plagiat şi am copiat din cartea lor m-au citat pe mine în cartea lor cu aceste articole apărute anterior", a spus atunci Kovesi.

 

 

 

Probele luate în discuţie de experţii CNE demonstrează că paragrafele incriminate ca fiind elemente de plagiat, apărute în cărţi din 2008, au fost publicate de Codruţa Kovesi cu şase ani mai devreme, în revista de specialitate Dreptul. Ulterior, Kovesi a consemnat respectivele paragrafe în lucrarea ei de doctorat.

 

 

În 18 mai, Grupul de Investigaţii Politice (GIP), condus de Mugur Ciuvică, a susţinut că lucrarea de doctorat a procurorului general Codruţa Kovesi este un plagiat.

 

 

 

GIP a publicat mai multe pasaje din lucrări de specialitate care s-ar regăsi, fără citarea sursei, în lucrarea de doctorat a Codruţei Kovesi, care şi-a obţinut doctoratul în decembrie 2011, la Universitatea de Vest din Timişoara. Textele invocate de GIP ar fi fost publicate în 2006, 2007.

 

 

 

Kovesi şi-a început lucrarea de doctorat în 2004, ea fiind numită procuror general al României la sfârşitul lunii septembrie 2006.

 

 

 

Codruţa Kovesi a respins acuzaţiile GIP potrivit cărora lucrarea sa de doctorat ar fi un plagiat şi a solicitat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să-i apere reputaţia în acest caz, întrucât teza nu cuprinde însuşirea vreunei metodologii ştiinţifice a unui alt autor, ci face trimitere la toţi autorii şi lucrările citate.

 

 

 

"Teza de doctorat «Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal» face trimitere la toţi autorii şi lucrările citate, iar caracterul de noutate şi valoarea ştiinţifică a lucrării au fost constatate de către comisia de doctorat din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. Conform metodologiei, lucrarea a fost postată pe site-ul instituţiei organizatoare, iar susţinerea lucrării a fost publică", informa, printr-un comunicat din 18 mai 2012, Laura Codruţa Kovesi.

 

 

 

Ca orice teză de doctorat, explica Laura Codruţa Kovesi, lucrarea conţine stadiul cercetărilor în domeniu până în momentul începerii cercetării ştiinţifice propriu-zise şi pe tot timpul cercetării ştiinţifice, iar lucrările studiate sunt citate ca bibliografie, fără o trimitere expresă. Stadiul cercetării în domeniu nu se menţionează în totalitate ca un citat, iar ghilimelele se folosesc numai în cazul definiţiilor ce aparţin în exclusivitate unui anumit autor, notează sursa citată.

 

 

 

Teza cuprinde un număr de 444 pagini, iar pasajele la care se referă articolul acuzator reprezintă aspecte de generalitate, nu de conţinut.

 

 

 

"Volumul de informaţie pe care îl cuprinde teza poate duce la apariţia unor erori materiale de dactilografiere privind numele autorilor. Totodată, unele fragmente presupus a fi citate fără indicarea sursei se regăsesc în numeroasele articole privind combaterea criminalităţii organizate la care am fost autor sau coautor şi care au fost publicate anterior anului 2005, indicate în CV-ul Codruţei Kovesi publicat de şase ani pe site-ul Ministerului Public. Unele dintre aceste articole sunt citate, la rândul lor, în lucrările la care face referire articolul", preciza Kovesi.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22