Pe aceeași temă
Ce spune Cătăniciu:
”În urma deciziei pe care aţi luat-o, nu doar UBB Cluj, ci şi alte universităţi renumite şi-au exprimat nemulţumirea în privinţa algoritmilor folosiţi pentru a decide aceste scăderi care contravin unor norme prea bine cunoscute în mediul academic românesc şi internaţional.
Vă reamintesc că ne raportăm la cele mai cunoscute şi recunoscute universităţi româneşti, la cele mai prestigioase, cap de listă fiind Universitatea Babeş-Bolyai Cluj , căreia i-au fost tăiate 277 de locuri bugetate pentru anul universitar 2018-2019. UBB Cluj este cea mai mare universitate din ţară, ocupând un loc semnificativ în topul universităţilor europene, remarcându-se şi prin caracterul său multicultural.
Vorbim despre cea mai bine clasată universitate din România, recunoscută deopotrivă în Europa şi la nivel global, iar rezultatele şi preocupările ştiinţifice ale tinerilor cercetători din cadrul acestei instituţii de învăţământ superior sunt apreciate peste tot în lume. Nivelul de excelenţă al UBB a ajutat Clujul să atragă o multitudine de investitori, din varii domenii de activitate, având un aport însemnat în dezvoltarea economiei locale. În consecinţă, aceste tăieri nu doar că afectează mediul academic clujean, dar pun o amprentă negativă asupra întregului oraş - considerat pol naţional de creştere, menit să asigure suport de dezvoltare pentru întreaga regiune de Nord - Vest a ţării.
În considerarea acestor evidenţe, vă aduc la cunoştinţă faptul că nu poate fi acceptată nici scăderea numărului de locuri, nici o scădere de buget care ar veni la pachet cu aceasta. România deţine printre cele mai mici procente de oameni educaţi în universitate, comparativ cu restul UE, iar universităţile româneşti încă se luptă să se impună în topul primelor 500 universităţi ale lumii. Chiar nu ne putem permite să descurajăm prin asemenea măsuri Educaţia, Cercetarea şi Cultura, considerate vârfuri de lance în procesul de dezvoltare a României.
Domnule ministru, noi, oamenii politici aleşi sau numiţi în funcţii, putem şi avem obligaţia să adoptăm măsuri administrative după cum considerăm mai potrivit faţă de cei care ne-au mandatat în diferite funcţii. Putem să avem dezbateri, acorduri sau dezacorduri. Putem să luăm act de argumentele partenerilor de dialog sau ale adversarilor noştri politici, putem să ne corectăm sau nu deciziile, însă dincolo de orice discuţie, când rectori ai marilor universităţi din ţară, rectori care sunt membri ai Academiei Române - unul recent ales în funcţia de preşedinte al acestei instituţii prestigioase, sau membri ai unor foruri internaţionale de cel mai înalt nivel, precum Comisia de la Veneţia - ne spun că măsurile noastre trebuie corectate, atunci, domnule ministru, trebuie nu doar să ascultăm cu atenţie, ci şi să facem un singur lucru: să le dăm dreptate şi să corectăm.
Vă solicit ferm să vă reconsideraţi decizia, atât în numele alegătorilor din judeţul Cluj, pe care îi reprezint, cât şi în numele specialiştilor din toate domeniile de activitate, care m-au contactat pentru a-şi exprima dezacordul şi îngrijorarea în privinţa scăderii numărului de locuri bugetate din marile universităţi ale ţării.”
Background
- Balconul de la Universitate redeschis, pentru prima oară de la Mineriade. Grevă japoneză
Balconul de la Universitate a fost redeschis, pentru prima oară de la ultima mineriadă, odată cu declanșarea grevei japoneze în cele patru universități persecutate de ministrul Educației, în semn de protest față de asaltul pixurilor ”minerilor academici” din fruntea ministerului”, cum i-a numit președintele Senatului UB Marian Preda pe autorii măsurilor dispuse de ministrul Popa și acoliții săi.
Simbolistica balconului de la Universitate - Balconul de la Universitatea București a devenit ”tribună a democrației” încă din aprilie 90 când au început primele proteste de la Universitate împotriva bolșevicului Ion Iliescu și a puterii sale instalate abuziv și prin confiscarea revoluției din 1989. El este un simbol al democrației și al Golaniadei (numită astfel după insultele lansate de Ion Iliescu la adresa celor care-l constestau), cunoscută și sub denumirile Fenomenul Piața Universității sau Manifestațiile din Piața Universității, care reprezintă evenimentele de masă petrecute, pentru început, în Piața Universității din București între 22 aprilie și 15 iunie 1990. Cu o durată de 53 de zile și adunând în jur de 50.000 de oameni în fiecare seară, Golaniada este cel mai amplu protest din istoria României și cea mai mare manifestare anticomunistă din Europa de Est, după căderea Cortinei de Fier. Data de 22 aprilie 1990 este considerată prima zi a celei mai mari demonstrații anticomuniste din perioada post-decembristă. Din acea zi, Piața Universității, zonă centrală a Bucureștiului a fost declarată „Zonă liberă de neo-comunism”. O mână de oameni au blocat pe 22 aprilie 1990 Piața Universității, declanșând un fenomen considerat ca fiind cea mai amplă și spectaculoasă mișcare socială din perioada de tranziție postdecembristă a României.
Sute de personalități s-au exprimat atunci de la balconul Universității, numit tocmai de aceea „tribună a democrației”. Discursurile au avut loc până în ultimele zile premergătoare părăsirii zonei de către membrii din organizații.
Inițiate din pricina nemulțumirii generale cu privire la evoluția vieții politice din România post-decembristă, protestele au fost oprite prin aducerea muncitorilor din mine în capitală pentru a îi forța pe participanți să renunțe. Manifestațiile au fost supranumite „Golaniada”, titlu provenind din apelativul „golan”, folosit îndeosebi de către președintele Ion Iliescu cu referire la protestatari.
Studentii si profesorii Universitatii din Bucuresti, cei ai Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, cei ai Universitatii de Vest din Timisoara si cei ai Universitatii Babes-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca au intrat joi in greva japoneza in semn de protest fata de decizia Ministerului Educatiei Nationale de a reduce numarul locurilor bugetate in anul universitar 2018 – 2019 in universitatile din Consortiul Universitaria. Studentii si profesorii vor purta pe brate banderole albe, iar cursurile se vor tine conform orarului.
„Senatul Universitatii din Bucuresti considera ca afirmatia ministrului Educatiei Nationale, potrivit careia Universitatea din Bucuresti nu trebuia sa primeasca de la ARACIS grad ridicat de incredere, a afectat grav demnitatea comunitatii noastre universitare. Ne asteptam ca domnul ministru sa faca un gest de onoare si sa isi ceara scuze public celor pe care i-a jignit. Senatul UB considera, totodata, profund injusta decizia de reducere drastica a locurilor atribuite institutiei de invatamant superior pe care o reprezinta – cu 60 la licenta, 335 la master si 59 la doctorat – decizie ce se va rasfrange, in primul rand, asupra drepturilor studentilor de a urma in regim de gratuitate programele pe care le doresc”, transmite Universitatea din Bucuresti printr-o declaratie de pozitie a Senatului.
UB cere, astfel, anularea repartizarii locurilor bugetate in forma propusa de ministrul Educatiei si revenirea la repartizarea din anul universitar anterior pana la elaborarea unor criterii transparente.
Senatul propune mai multe masuri pentru asigurarea unei distribuiri corecte a locurilor finantate de la buget in facultatii, precum transparenta in ceea ce priveste formula de calcul si a datelor furnizate de toate universitatile, abrogarea Ordinului de ministru privind aprobarea Consiliului National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Superior (CNSPIS) si abrogarea celui privind aprobarea domeniilor si specializarilor / programelor de studii universitare corelate cu sectoarele economice cu potential de crestere in Romania, morivand ca nu este fundamentat stiintific si nu a tinut cont de observatiile universitatilor.
De asemenea, Universitatea din Bucuresti propune si publicarea unui raport anual referitor la numarul de absolventi din fiecare universitate in parte care se angajeaza la un an si la doi ani dupa terminarea facultatii.
Alte masuri la care face referire Senatul UB sunt evaluarea scolilor doctorale, amanata de multi ani, precum si depolitizarea managementului universitatilor, prin interzicerea ocuparii unei functii politice sau exercitatii demnitatii de parlamentar pentru rectori si presedinti de senate univesitare pe perioada exercitarii acestor functii.
- Studenții si profesorii intră în grevă japoneză împotriva deciziei ministrului Educației
"Prin votul unanim al Senatului Universității, s-a decis ca de mâine, 19 aprilie, cadrele didactice și studenții UB vor protesta prin greva japoneză față de decizia Ministerului Educației de a reduce numărul de locuri subvenționate acordate UB", a anunțat miercuri decanul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Mihai Coman.
Astfel, studentii si profesorii vor purta pe brate banderole albe, iar cursurile se vor tine conform orarului.
Si studentii Universitatii de Vest din Timisoara au intrat in greva japoneza. Studentii spun ca sunt ignorati de catre Ministerul Educatiei, in pofida incercarilor de a atrage atentia asupra repartizarii netransparente a locurilor bugetate la licență și masterat, respectiv a granturilor doctorale pentru anul universitar 2018-2019.
"Organizatia Studentilor din Universitatea de Vest din Timisoara (OSUT), ca singura organizatie sindical-studenteasca constituita la nivelul Universitatii de Vest din Timisoara, porneste, in spirit de solidaritate cu studentii celorlalte patru universitati din Consortiul Universitaria (Universitatea din Bucuresti, Academia de Studii Economice din Bucuresti, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca si Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi), o greva japoneza pentru a-si exprima, inca o data, dezamagirea fata de felul in care universitatilor de elita din Romania le-au fost taiate un numar considerabil de locuri bugetate, ducand la diminuarea bugetului alocat procesului educational si serviciilor dedicate studentilor", se arata intr-un comunicat al studentilor.
De asemenea, studentii de la Universitatea Babes Bolyai din Cluj au intrat in greva japoneză.
Cadrele didactice din Universitatea București sunt revoltate de afirmația ministrului Educației, Valentin Popa, potrivit căruia la examenul de doctorat de la Universitatea București "poate fi declarat admis oricine, doar cu scopul ca universitatea sa încaseze finanțarea corespunzătoare", este deosebit de gravă, insultătoare, inexactă si calomnioasă, atât pentru doctoranzi, cât ți pentru universitate, declaraă Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat (CSUD), care cere cuvenitele reparatii morale.
Reactia vine dupa ce, ca urmare a presiunilor publice, ministrul Valentin Popa a sustinut luni o declaratie de presa, care ar fi trebuit sa clarifice modalitatea de acordare a locurilor bugetate, netransparenta si puternic contestata de universitatile de elita, carora li s-au taiat drastic fondurile.
Astfel, CSUD contesta cu date statistice oficiale alocarea celor 3.000 de locuri/ granturi de doctorat finantate de la bugetul de stat, precizand, printre altele, ca decizia ministrului Popa "nu corespunde nici vreunui algoritm matematic, nici masurii in care studiile de doctorat desfasurate la Universitatea din Bucuresti in domeniile biologie, chimie, fizica, geografie, geologie, informatica si stiintele mediului (si nu numai) contribuie la progresul cunoasterii din cele 5 domenii pe care MEN le-a retinut ca fiind prioritare".
In al doilea rand, CSUD respinge si acuzatiile conform carora "o parte dintre doctoranzii inmatriculati la Universitatea din Bucuresti nu au finalizat studiile universitare de doctorat in 'termenul maxim de 7 ani'", subliniind ca, potrivit datelor statistice, situatia doctoranzilor care isi sustin tezele "plaseaza Universitatea din Bucuresti printre universitatile performante ale lumii" si atragand atentia ca "este de datoria MEN sa cunoasca legislatia relevanta in vigoare", iar daca nu este de acord cu ea, sa propuna schimbarile pe care le considera necesare.
- Demisia ministrului Popa, cerută de profesori și studenți în fața ministerului Educației
”Studenţi, absolvenţi şi profesori, deopotrivă, protestăm împotriva deciziilor abuzive luate de conducerea actuală a Ministerului Educaţiei!
Conform deciziei acestuia, vor fi retrase un număr semnificativ de burse de nivel universitar, masteral şi doctoral, unor universităţi care au performanţe recunoscute în predare şi cercetare. În schimb, câştigă burse în plus universităţi precum cea din Suceava, care oferă programe de studiu în aceleaşi domenii ca universităţile care au pierdut locuri.
Un număr de aproximativ 1000 studenţi vor fi nevoiţi să îşi plătească studiile masterale şi doctorale, cu costuri prohibitive, dacă aleg să urmeze programele unor universităţi cu programe foarte atractive şi solide - Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş-Boylai, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti. Programele de studiu umaniste şi de ştiinţe sociale vor fi cele mai afectate.
În lipsa acestor resurse financiare, universităţile respective riscă să închidă programe, să elimine cursuri şi chiar să renunţe la cadre didactice.
Considerăm aceste decizii abuzive şi arbitrare şi solicităm public revenirea la numărul de burse de anul trecut. Există suspiciunea legitimă că metodologia de acordare a locurilor nu a fost respectată. Ministerul poate încuraja anumite universităţi şi domenii de studiu, dar urmând o procedură clară şi transparentă, ceea ce nu este cazul acum, şi fără să afecteze autonomia universitară şi desfăşurarea programelor curente.
Prin acest abuz de putere, ministrul Valentin Popa se descalifică şi trebuie să îşi dea demisia!
Protestăm de asemenea şi împotriva subfinanţării cronice a învăţământului universitar, politică ce face universităţile complet dependente de alocările locurilor bugetate, oricum puţine şi slab finanţate.
*****
Universităţi care au pierdut cele mai multe locuri faţă de anul trecut:
1. Universitatea din București: pierde 335 de locuri la master şi 59 la doctorat (28 bugetate).
2. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj: pierde 200 de locuri la master şi 42 la doctorat (19 bugetate).
3. SNSPA: pierde 150 de locuri la master şi 8 la doctorat (4 bugetate).
4. Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași: pierde 139 de locuri la masterat şi 16 la doctorat (5 bugetate).
5. Universitatea de Vest din Timișoara: pierde 32 de locuri la master şi 5 la doctorat (3 bugetate)
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, al cărei rector suspendat este ministrul Educației, Valentin Popa, primește 595 de locuri la Master, cu 55 mai multe decât anul trecut, iar la Doctorat câștigă 8 locuri bugetate față de anul trecut” - scriu organizatorii pe pagina de Facebook a evenimentului.
Președintele Senatului Universității București, Marian Preda, scrie pe pagina sa de Facebook că protestul este organizat de studenții de la SNSPA: ”(...) studenții din SNSPA protestează în fața MEN. Le dorim succes! În ședința Senatului UB de miercuri vom decide și noi, reprezentanții profesorilor și studenților din UB, pașii următori pentru apărarea Universității în fața asaltului pixurilor ”minerilor academici” din fruntea ministerului”.
Background
- Fost ministru PSD îl contrazice pe Popa: măsurile privind universitățile nu sunt în programul PSD
”Îmi pare rău că ultimele decizii ale Ministerului Educației dar și unele afirmații total deplasate ale Ministrului Valentin POPA au adus sistemul de învâțământ din țara noastră la o stare de tensiune nemaiîntâlnită în ultimii ani. După cum se cunoaște, săptămâna viitoare au fost anunțate mai multe proteste ale studenților și cadrelor didactice universitare, inclusiv în fața Ministerului Educației. Cred că este important să ne aducem aminte că acest lucru nu s-a mai întâmplat de 7-8 ani și cred că încă mai este timp să se evite amplificarea și extinderea protestelor, legitime de altfel.
Îmi este greu să cred că acțiunile Domnului Ministru POPA vor fi susținute de Doamna Prim-ministru Viorica DĂNCILĂ sau de coaliția politică PSD-ALDE, mai ales că aceste măsuri NU sunt prevăzute în Programul de Guvernare și nici în strategia pe care o invocă (Strategia Națională pentru Învățământul Terțiar 2015-2020). De altfel, această strategie a fost elaborată în perioada mandatului meu în Guvern (2012-2014), în colaborare cu Banca Mondială și după consultarea tuturor instituțiilor de învățământ superior din țară.
Cu mai multă înțelepciune, această situație tensionată putea fi evitată! ”, scrie fostul ministru al Educaţiei Remus Pricopie intr-o postare făcută pe pagina sa de Facebook.
- Mircea Dumitru, despre pedepsirea universităților critice cu puterea: triumf al găștilor politice
Rectorul Universităţii Bucureşti se declară stupefiat de decizia ministrului Educaţiei de a tăia din finanţarea universităţilor de prestigiu din ţară în favoarea unora mai mici, fără notorietate.
Universitatea Bucureşti pierde locuri bugetate de stat - Universitatea din Suceava câștigă, de exemplu, pe motiv că cea din Bucuresti nu este credibilă la nivel internaţional. Asta deşi, în fiecare an, cea mai mare universitate din România este prezentă în top 1.000 mondial.
Rectorul Mircea Dumitru vorbeşte despre „triumful mediocrităţii şi al găştilor politice” şi susţine că actualul şef al Educaţiei nu are nicio justificare pentru reducerea locurilor din marile universităţi şi va da ministerul în judecată.
„Multe din aceste locuri care au fost tăiate de la programele de master mai ales la București la Cluj să fie redistribuite la universități care sunt într-o cu totul altă categorie valorică.
Ceea ce contestăm este că actuala decizie a ministrului Educației nu știm să se bazeze pe un argoritm de calcul, ci politic.
Universitățile recompensate se află în organizare politică, care susține în momentul de față tot ce înseamnă guvernarea în România și, nu pot exclude această chestiune, o animozitate foarte pronuntață a domnului profesor Valentin Popa împottiva Universității București”, a spus Mircea Dumitru, rectorul Universității București, pentru recorder.ro.
”S-a văzut în comunicatul emis astăzi de Ministerul Educației în care vorbește, iarăși, aberant că Universitatea din București nu ar trebui să fie clasificată ca universitate de încredere ridicată.
Să ne spună el ce universități ar trebui să fie clasificate.
Să ne spună cu cine dorește să intre în discuție academică, științifică univeristățile din Europa din alte zone ale lumii.
Este vorba despre ipocrizie, despre găști politice, despre acest mod de a corupe instituțiile publice și de a transmite mesaje false publicului, care fie nu cunoaște lucrurile, fie nu are răbdarea să le înțeleagă până la capăt”, a mai spus rectorul Universității București.
„Nu mai am niciun fel de iluzie cu acești oameni. Au mințit, mint și ne vor mai minți mult, cât suntem și noi dispuși să ne lăsăm mințiți, pentru că e și răspunderea celui care se lasă mințit”, a concluzionat fostul ministru el Educației, citat de Digi 24.
Universități care pierd locuri
- Universitatea București - 454
- Universitatea Babeş Bolyai - 271
- Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi - 180
- Universitatea de Vest Timişoara - 47
Universităţi care primesc locuri
- Universitatea Politehnica Bucureşti - 385
- Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava - 110
- Universitatea Transilvania Braşov - 114
- Mircea Dumitru, despre tăierea locurilor la universitățile critice cu puterea: ură și răzbunare
”Cu ură și cu răzbunare, dl. Ministru Popa, alături de colegii săi de partid, dl. Dragnea și d-na Dăncilă, au tăiat drastic din locurile la admitere ale celor mai vechi și mai prestigioase universități românesti, universitățile din Consorțiul Universitaria, și le-au împărțit cu generozitatea boierilor medievali noilor cetăți de scaun ale învățământului universitar românesc”, se spune într-un comunicat al Universității București.
Universitatea din Bucureşti (UB) critică modul în care Ministerul Educaţiei a alocat cifrele de şcolarizare aferente anului universitar viitor pentru instituţiile de învăţământ superior membre ale Consorţiului Universitaria și anunță că va acţiona în contencios administrativ, însă reprezentanţii ministerului susţin că sunt neîntemeiate acuzaţiile potrivit cărora repartizarea locurilor/granturilor s-ar fi realizat pe criterii politice.
“Universitatea din Bucureşti va acţiona Ministerul Educaţiei în contencios administrativ, pentru că vrem să aflăm prin ce miracol “criteriile” de alocare a cifrelor de şcolarizare pentru toamna acestui an au penalizat universităţile din Consorţiu şi le-au recompensat pe aproape toate celelalte”, afirmă reprezentanţii UB într-o scrisoare deschisă. “Cu ură şi cu răzbunare, dl ministru Popa, alături de colegii săi de partid, dl Dragnea şi d-na Dăncilă, au tăiat drastic din locurile la admitere ale celor mai vechi şi mai prestigioase universităţi româneşti, universităţile din Consorţiul Universitaria, şi le-au împărţit cu generozitatea boierilor medievali noilor cetăţi de scaun ale învăţământului universitar românesc”, se arată în document.
În opinia acestora, “este lipsită de orice justificare raţională” scăderea arbitrară a numărului de locuri repartizate Universităţii din Bucureşti pentru anul universitar 2018 - 2019 pe toate cele trei cicluri de studii.
“Cum ne va afecta? Simplu: numai la doctorat, reducerea va avea un impact de peste 3,6 milioane de lei, în timp ce la master şi la licenţă, suma cu care bugetul Universităţii va fi văduvit este de 5,4 milioane de lei. Trebuie să le spunem studenţilor noştri, absolvenţi de licenţă sau de master la drept, ştiinţe politice, filosofie, istorie sau litere că din grija partidului, începând din toamnă, locurile lor se duc la universităţi locale, înfiinţate după 1989, universităţi al căror prestigiu abia dacă poate trece dincolo de limitele propriei regiuni. Şi atunci, nu putem decât să le facem o “modestă propunere” studentelor şi studenţilor noştri: din toamnă, să se ducă să îşi facă masteratul sau doctoratul la tractoare, păduri sau ingineria motostivuitoarelor. Fără ifose de ştiinţe umaniste. Oricum, pentru a conduce România, îţi trebuie, mai nou, diplomă de inginer, luată de la universităţi de anticameră politică”, se mai arată în scrisoare.
În replică, MEN susţine că sunt neîntemeiate acuzaţiile potrivit cărora repartizarea locurilor/granturilor pentru studiile universitare de licenţă, master şi doctorat, finanţate de la bugetul de stat în anul universitar 2018 - 2019, s-ar fi realizat pe criterii politice.
“Ministerul Educaţiei Naţionale a urmărit susţinerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României, cu respectarea principiului echităţii. Această fundamentare a locurilor repartizate era necesară încă din anul 2014. Astfel, pentru prima dată de la intrarea în vigoare a Legii Educaţiei Naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Educaţiei Naţionale a fundamentat şi a repartizat preliminar, distinct, locuri/granturi finanţate de la bugetul de stat pentru studii universitare de licenţă, master şi doctorat, special cu următoarele destinaţii: absolvenţi ai liceelor situate în mediul rural şi locuri destinate formării iniţiale a viitoarelor cadre didactice şi mai ales pentru domeniile prioritare de dezvoltare a României. Pentru anul universitar 2018 - 2019 au fost alocate, special pentru aceste domenii, 5.000 de locuri în plus faţă de anul 2017 acelor programe de studii care susţin domeniile prioritare, aşa cum sunt ele definite în Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 - 2020, respectiv în Strategia Naţională pentru competitivitate 2014-2020: Bioeconomia, Tehnologia informaţiilor şi a comunicaţiilor, Spaţiu şi securitate, Energie, Mediu şi schimbări climatice, Eco-nanotehnologii şi materiale avansate, Sănătatea”, se arată într-un comunicat de presă al MEN citat de Agerpres.
Potrivit comunicatului, până în prezent, ministerul făcea recomandarea ca locurile repartizate să fie “alocate de către senatul universitar sau consiliul de administraţie, după caz, la propunerea rectorului, prioritar spre acele domenii care asigură dezvoltarea sustenabilă şi competitivă a societăţii, iar în interiorul domeniului, prioritar, celor mai bine plasate programe în ierarhia calităţii acestora, în conformitate cu prevederile Strategiei Naţionale de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 - 2020, ale Strategiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2014 - 2020, ale Strategiei Europa 2020 şi ale Strategiei Naţionale pentru Învăţământ Terţiar 2015-2020”.
“Au existat anumite demersuri pentru a suplimenta numărul de locuri bugetate pentru domeniul TIC sau pentru programele care furnizau licenţiaţi în limbi străine, în special pentru a suplini cererea de traducători, dar nu s-a urmărit dacă respectivele locuri au ajuns la programele de studiu cărora le erau destinate. Începând cu anul acesta, MEN nu numai că a alocat preliminar locuri dedicate, dar se va şi asigura ca acestea vor ajunge la domeniile cărora le sunt destinate”, se precizează în comunicat.
Reprezentanţii instituţiei susţin că numeroase studii şi analize - inclusiv cele realizate în cadrul Raportului de audit al performanţei realizat de Curtea de Conturi a României, Raportului privind analiza funcţională a sectorului învăţământului superior realizat de Banca Mondială, cât şi în cadrul proiectului România Educată - ajung la o concluzie comună, şi anume aceea că structura instituţională şi cea a ofertei educaţionale nu sunt corelate cu nevoile pieţei muncii.
“Din aceste studii reiese că peste 56% dintre programele oferite aparţineau ştiinţelor socio-umaniste (sursa ARACIS, 2017). În contextul celor prezentate mai sus, având în vedere alocarea a 8% din locurile la licenţă şi a 12,5% din locurile la programele de studii de master pentru susţinerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României, universităţile care nu aveau în portofoliu preponderent astfel de programe au suferit în acest an o uşoară diminuare a locurilor repartizate, deşi această corecţie trebuia să aibă loc încă din anul 2014”, mai precizează MEN.
Comunicatul integral al Universității din București
Despre triumful mediocrității și al găștilor politice
Domnii Valentin Popa si Gigel Paraschiv lovesc din nou!
De data aceasta, și cu binecuvântarea domnului Liviu Dragnea și a d-nei Viorica Dăncilă.
După ce, probabil, domnul Valentin Popa a decis, spre beneficiul public și personal, să stăruie, cu mai mare atenție, asupra “literelor” și nu ne-a mai desfătat, în ultima vreme, cu pronunțări publice, iată că acum trece și la cifre. Te-ai aștepta, nu-i așa, din partea unui distins inginer, care, după cum declară, “nu are întotdeauna toate cuvintele la domnia sa”, ca măcar aici, în domeniul cifrelor, să arate o ireproșabilă rigurozitate.
Cu ură și cu răzbunare, dl. Ministru Popa, alături de colegii săi de partid, dl. Dragnea și d-na Dăncilă, au tăiat drastic din locurile la admitere ale celor mai vechi și mai prestigioase universități românesti, universitățile din Consorțiul Universitaria, și le-au împărțit cu generozitatea boierilor medievali noilor cetăți de scaun ale învățământului universitar românesc.
Este lipsită de orice justificare rațională scăderea arbitrară a numărului de locuri repartizate Universității din București pentru anul universitar 2018 - 2019, pe toate cele trei cicluri de studii: licență, cu 60 de locuri mai puțin; master, cu 335 de locuri mai puțin, adică cu 10% mai puțin decât anul trecut; iar la doctorat, poate vă întrebați câte locuri a primit Universitatea? Știm că studiul făcut serios nu e pe placul domniilor lor, poate și de aceea au tăiat din “pixul de demnitar” 59 de locuri, adică 17% față de locurile din anul precedent.
Cum ne va afecta? Simplu: numai la doctorat, reducerea va avea un impact de peste 3,6 milioane de lei, în timp ce la master și la licență, suma cu care bugetul Universității va fi văduvit este de 5,4 milioane de lei.
Trebuie să le spunem studenților noștri, absolvenți de licență sau de master la drept, științe politice, filosofie, istorie sau litere, că din grija partidului, începând din toamnă, locurile lor se duc la universități locale, înființate după 1989, universități al căror prestigiu abia dacă poate trece dincolo de limitele propriei regiuni. Și atunci, nu putem decât să le facem o “modestă propunere” studentelor și studenților noștri: din toamnă, să se ducă să își facă masteratul sau doctoratul la tractoare, păduri sau ingineria motostivuitoarelor. Fără ifose de științe umaniste. Oricum, pentru a conduce România, îți trebuie, mai nou, diplomă de inginer, luată de la universități de anticameră politică.
Este un timp al polemicii si un timp al deciziilor instituționale sobre si lucide! Vă anunțăm că Universitatea din București va acționa Ministerul Educației în contencios administrativ, pentru că vrem să aflăm prin ce miracol “criteriile” de alocare a cifrelor de școlarizare pentru toamna acestui an au penalizat universitățile din Consorțiu și le-au recompensat pe aproape toate celelalte.
Prof. univ. dr. Mircea Dumitru
Rector, Universitatea din București
Prof. univ. dr. Marian Preda
Președinte Senat, Universitatea din București”
- Universitățile critice cu puterea primesc mai puțini bani de la buget. Favorizate, cele obscure
Ministerul Educației a publicat repartiția preliminară a granturilor pentru studii universitare de licență (adică a numărului de locuri în anul I la locurile bugetate) organizate la forma de învățământ cu frecvență, finanțate de la bugetul de stat în anul universitar 2018 - 2019. Dintr-un total de 56 de universități de stat, sunt penalizate la buget doar 8, scrie Hotnews.ro.
Singurele universități care primesc mai puține locuri de la stat, față de anul trecut:
1. Universitatea din București: va avea din septembrie un total de 4.250 de locuri pentru anul I (cu 60 de locuri mai puține decât anul trecut)
2. Academia Națională de Informații Mihai Viteazul din București: total de 40 de locuri (cu 43 locuri mai puține)
3. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: total de 4.790 de locuri (cu 29 locuri mai puține)
4. Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași: total de 3.400 de locuri (cu 25 de locuri mai puține)
5. Academia de Studii Economice din București (ASE): total de 2.750 de locuri (cu 20 de locuri mai puține)
6. Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București (SNSPA): total de 735 de locuri (cu 15 locuri mai puține)
8. Universitatea de Vest din Timișoara: total de 2.105 de locuri (cu 10 locuri mai puține)
Universitățile care formează Consorțiul Universitaria sunt: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia de Studii Economice din București
Alocările de anul acesta nu modifică topul celor mai mari universități de stat din România, care este în continuare acesta:
1. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: 4.790 de locuri
2. Universitatea Politehnica din București (UPB): 4.775 locuri
3. Universitatea din București: 4.250 de locuri
4. Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași: 3.400 de locuri
5. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca: 3.320 de locuri
6. Universitatea din Craiova: 2.900 locuri
7. Universitatea Transilvania din Brasov: 2.870 de locuri
8. ASE: 2.750 de locuri
9. Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi: 2.590 locuri
10. Universitatea Politehnica din Timisoara: 2.300 de locuri
11. Universitatea de Vest din Timișoara: 2.105 locuri
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, al cărui rector suspendat este actualul ministru al Educației, Valentin Popa, câștigă 47 de locuri față de anul trecut, astfel că din septembrie va avea bugetate de la stat 1.170 de locuri pentru anul I de licență.
Documentul integral cu cifrele de școlarizare pe 2018-2019 alocate universitătilor de stat - ciclul licență, AICI
