Pe aceeași temă
Asta din cauza ignorării recomandărilor referitoare la deficitul structural, veniturile pentru anul viitor sunt supraestimate cu cel puţin 8,6 miliarde de lei, iar sttructura cheltuielilor subminează creşterea economică.
Liberalul Florin Cîţu arată că bugetul pentru 2018 nu ţine cont de ce s-a întâmplat în economie în 2017 şi că, în afara creşterii economice, toţi indicatorii macroeconomici care prezintă starea de sănătate a unei economii s-au deteriorat, unii dintre ei intrând în zona care semnalizează ”pericol iminent”.
Făcând o trecere în revistă a indicatorilor macroeconomici din 2017, Cîţu evidenţiază creşterea economică bazată în proporţie de 99,2% pe consum, preţurile care au explodat – rata inflaţiei crescând în ultimele zece luni de la 0 la 2,7% -, dublarea costului la care se împrumută statul din cauza distrugerii încrederii investitorilor străini în România şi devalorizarea monedei naţionale, minimul istoric la care au ajuns cheltuielile cu investiţiile.
”Aşa arată economia de la care trebuia pornit bugetul pentru 2018. O economie care creşte doar din consum. Consum stimulat de creşteri salariale fără legătură cu economia reală şi din promisiuni pentru alte creşteri salariale. O economie cu execuţie bugetară dezastruoasă. Cu inflaţie peste ţinta băncii centrale şi cu perspective de dublare a ratei inflaţiei (aproape 5% în prima parte a lui 2018). Cu dobânzi mai mari. Cu moneda naţională mai slabă. Fără investiţii. Cu deficite comerciale, de cont curent şi bugetare mult mai mari. În 2017, Guvernul s-a comportat de parcă ar fi fost ultima petrecere. A vrut să se distreze şi nu a fost interesat de consecinţe – de parcă 2018 nu ar fi existat”, consideră Florin Cîţu, citat de News.ro.
Vicepreşedintele PNL arată că veniturile fiscale pentru 2018 au fost supraestimate cu cel puţin 8,6 miliarde de lei, din care o estimare greşită cu 5 miliarde a veniturilor din TVA şi cu 3,6 miliarde a veniturilor din contribuţii sociale.
Apoi, mai explică Florin Cîţu, din start bugetul pentru 2018 taie investiţiile cu 1,2% din PIB. El acuză Guvernul că a crescut cheltuielile neproductive (de personal şi asistenţă socială) cu 0,6% din PIB în 2017 şi, pentru a se încadra în deficitul bugetar, a tăiat de la investiţii.
”Problemele apărute în timpul anului în lupta cu justiţia l-au forţat pe Liviu dragnea să crească cheltuielile cu salariile şi asistenţa socială pentru a distrage atenţia de la jaful din banul public şi atacul la Justiţie. În acelaşi timp, execuţia bugetară foarte proastă l-a forţat pe Liviu Dragnea să taie cheltuielile cu investiţiile (…) Bugetul pentru 2018 este deja construit arătând priorităţile lui Liviu Dragnea şi darius Vâlcov. Cheltuielile neproductive cresc cu 1,1% din PIB, iar cele pentru investiţii scad cu 1,2% din PIB”, arată Cîţu.
”Anul 2018 începe fără creşterea pensiilor, cu salarii nete neschimbate în sectorul public, cu dobânzi mai mari, preţuri mai mari şi o monedă mai slabă. În aceste condiţii trebuie să ne aşteptăm la presiuni pentru creşteri salariale în sectorul bugetar pe care Liviu şi Darius le vor folosi pentru a ieşi de la guvernare după ce legile justiţiei au trecut prin Parlament”, estimează vicepreşedintele PNL.
În ceea ce priveşte deficitul structural, impus la nivelul Uniunii Europene şi asumat de România prin semnarea Pactului Bugetar şi prin adoptarea unei legi în Parlament, acesta trebuie să fie în perioada 2017 – 2019 1% din PIB. Dar, arată Florin Cîţu, România a început 2017 cu o ţintă de deficit structural de 2,92% şi termină cu un deficit structural în jur de 3,1%.
”În timpul anului, România a fost avertizată de două ori de Comisia Europeană să reducă deficitul structural cu 0,5% din PIB. De fiecare dată Liviu şi Vâlcov au răspuns /noi ştim mai bine/. Astfel, România este astăzi singura ţară din UE care este sub supraveghere pentru devierea de la tratatul fiscal şi care sfidează recomandările Comisiei în acest domeniu”, explică Florin Cîţu.
El anunţă că după ce Parlamentul va vota legea plafoanelor bugetului, aşteptându-se ca PSD să ignore amendamentul său de plafonare a deficitului structural la 1,1% din PIB, PNL va ataca la Curtea Constituţională actul normativ.
”Devine o certitudine că în 2018 PSD se pregăteşte să plece de la guvernare. Foloseşte aceeaşi strategie ca în 2015. Aduce economia într-o stare precară şi intenţionează să câştige alegerile din opoziţie, dar având totuşi majoritate parlamentară (exact ca în 2015 - 2016). Dacă va fi ca urmare a dosarelor penale ale lui Liviu Dragnea sau a protestelor populaţiei, asta este singura necunoscută în 2018 care merită atenţia noastră”, concluzionează Florin Cîţu.
