Pe aceeași temă
Fostul lider al PSD Liviu Dragnea, încarcerat din luna mai la Penitenciarul Rahova, a contestat printr-o cale extraordinară de atac decizia definitivă a instanței supreme. În luna octombrie, Dragnea a formulat recurs în casaţie, dar şi o contestaţie în anulare în acelaşi dosar.
Fostul lider al PSD a fost scos din penitenciar marți, ca și în 12 noiembrie, și dus la instanța supremă pentru judecarea contestației în anulare.
Dragnea a fost adus de gardieni cu cătuşe la mâini şi condus în sala de judecată, însă jurnaliştii nu au avut voie să participe la proces, la cererea avocaţilor.
„Nu pot să vorbesc, îmi pare rău”, le-a spus Dragnea jurnaliştilor, după ce a fost scos din sala de judecată.
Avocata lui, Flavia Teodosiu, a declarat că la acest termen de judecată s-a discutat admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare. De asemenea, avocaţii au cerut suspendarea executării pedepsei şi eliberarea lui Dragnea din penitenciar.
În noiembrie, a solicitat atunci instanței amânarea judecării pe motiv că are nevoie de timp pentru a-și angaja un avocat.
Potrivit legii, odată cu admiterea în principiu a cererii de revizuire sau ulterior acesteia, instanţa poate suspenda motivat, în tot sau în parte, executarea hotărârii supuse revizuirii.
Avocații fostului lider al PSD au contestat modalitatea de constituire a completului de 5 judecători de la instanța supremă care l-a condamnat pe Liviu Dragnea. Mai exact, s-a invocat faptul că acest complet a fost constituit prin hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii și ale colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție care nu au fost făcute publice, nefiind publicate în Monitorul Oficial.
Este folosit practic același tip de argumente juridice invocate de judecătoarea Camelia Bogdan la Curtea de Apel București, unde aceasta a obținut anularea hotărârii din 2018 a Secţiei pentru judecători a CSM privind componenţa completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a hotărârilor colegiului de conducere al instanței supreme privind numărul şi tragerea la sorţi a completurilor de 5 judecători pentru anul 2019. Decizia Curții de Apel București nu este însă definitivă.
La începutul lunii octombrie, Înalta Curte a publicat motivarea deciziei de condamnare în acest dosar, magistrații arătând că Liviu Dragnea a conceput întreaga activitate infracţională în legătură cu angajările fictive de la DGASPC Teleorman şi a dat declaraţii nesincere în instanţă.
Concluzia judecătorilor este că Liviu Dragnea avea un interes în menţinerea celor două angajate, Adriana Botorogeanu şi Anisa Stoica, în cadrul DGASPC Teleorman, pentru a putea fi remunerate de această instituţie, în condiţiile în care ele nu erau plătite pentru activitatea prestată la PSD Teleorman. Magistrații mai spun în motivare că este suficient cuantumul pedepsei de 3 ani şi 6 luni de închisoare pentru fostul lider PSD, fiind proporțional în raport cu circumstanţele reale şi personale, asigurând realizarea scopurilor pedepsei, de coerciţie, prevenţie şi cel educativ și dându-i posibilitatea unei schimbări de atitudine.
Fostul lider al PSD mai are o condamnare definitivă de doi ani de închisoare cu suspendare, primită în aprilie 2016 în dosarul Referendumului.
De asemenea, Dragnea este urmărit penal în dosarul Tel Drum. DNA a anunțat în noiembrie 2017 că a început urmărirea penală împotriva lui Dragnea și a șefilor de la Tel Drum pentru constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și infracţiuni privind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea companiei în privința acordării de contracte pentru reabilitarea de drumuri județene cu fonduri europene.
În 12 septembrie, Liviu Dragnea a fost scos pentru prima dată din penitenciar și dus la Tribunalul București, unde a fost audiat ca martor în procesul de corupție al fostului președinte al Camerei Deputaților Valeriu Zgonea.
