Pe aceeași temă
Ei spun că există o rezistență din interiorul sistemului, mai ales a celui militarizat, de a se opune din interior oricărei reforme, inclusiv pentru oferirea unor informații de interes public.
Cei doi foști miniștri reacționează astfel în disputa actuală declanșată de decizia ministrului Sănătății Vlad Voiculescu de a publica datele complete despre procesul de vaccinare și testare pentru COVID-19, care a scos la iveală diferențe între centrele disponibile pe platforma oficială și cele funcționale cu adevărat.
„Transparența înseamnă să vrei să vezi unde greșești și să cauți să îndrepți. Asta nu înțelege sistemul public. Cine are puterea să vadă acest lucru, face reforme. Ce s-a întâmplat cu cele 37 de centre de vaccinare din 48, cui se adresau ele și ce capacitate aveau, aceste aspecte vor fi lămurite. Asta este o altă discuție. Foarte importantă. Aici da, trebuie verificat, corp de control sau ce trebuie”, a scris Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii în Guvernul Orban, într-o postare pe Facebook.
Violeta Alexandru susține că „nu este nicio problemă cu publicarea datelor statistice despre vaccinare” și povestește că, în 2016, când se ocupa de transparență și consultare publică, „pentru fiecare set de date deschise publicat – inclusiv informații despre întâlnirile miniștrilor și ale secretarilor de stat cu grupurile interesate să influențeze decizia publică în legătură cu care nu m-am lăsat până nu au fost publice – se ridica un munte de obstacole din sistem”.
„În 2020, fiecare statistică despre întârzierile caselor de pensii în calcularea sau recalcularea dosarelor făcea valuri în sistem. Cine rezistă acestor presiuni, vizibile și invizibile, face reforme. Adevărul este că un Ministru nu trebuie să se rezume la transparență, trebuie să lase schimbări și rezultate pentru oameni. Dacă se rezumă la transparență, riscă să ajungă dependent de like-uri pe facebook”, a mai spus Alexandru.
Dragoș Pîslaru, fost ministru al Muncii în Guvernul Cioloș, susține că transparența în activitatea autorităților statului este crucială și sunt mulți cei care nu doresc ca populația să știe „în spatele ușilor închise din instituții”.
Pîslaru povestește cum a încercat să creeze, în 2016, un registru comun public-privat de evidență a tututor salariaților din România – REVISAL.
„Și în luna decembrie 2016 aveam pentru prima dată în istoria post-decembristă, prin formularul M500 colectat de Ministerul de Finanțe, toate datele cerute, permițând nu doar să vedem suma plătită, ci toate sporurile / sumele defalcate din aceste sume. Inclusiv să vedem dacă există cumul de sume din mai multe poziții publice”, a scris Dragoș Pîslaru pe Facebook.
Fostul ministru precizează că, după 2016, PSD a desființat procedura, care ar fi condus la transparență, „s-ar fi văzut cum 100-200 de oameni cumulează venituri de peste 30.000 de RON pe lună de la stat”.
„Este interesant că una dintre cele mai puternice opoziții a venit în acea perioadă de la instituțiile de forță în ceea ce privește personalul angajat cu statut special. Argumentul a fost că identitatea / numărul acestora este secret, cum este cazul persoanelor sub acoperire / al persoanelor cu identitate protejată / al martorilor protejați. Aici sunt de acord, există norme legale clare în această privință. Am spus însă că nu se poate să secretizezi 260.000 de oameni, adică tot personalul MAI/MAPN/servicii din această cauză. Opoziția a fost atât de mare, încât compromisul a fost că REVISALUL public pentru funcționarii cu statut special este gestionat de către instituțiile de forță, dar informațiile anonimizate sunt puse la dispoziție. Adică nu știam cine sunt toți șefii de serviciu, dar știam cât câștigă șeful 1, șeful 2, șeful 3. Pentru mine era o soluție de compromis, pentru că permitea mai apoi să verificăm dacă legislația de salarizare era aplicată corespunzător sau nu”, a povestit Dragoș Pîslaru.
