Pe aceeași temă
Dosarul devalizării FNI, în care Sorin Ovidiu Vîntu este judecat pentru spălare de bani şi instigare la delapidare, a fost repus pe rolul Tribunalului Bucureşti, pentru a fi discutată schimbarea încadrării juridice omului de afaceri, scrie Mediafax.
Vîntu a stat în închisoare în dosarul cu șantajarea lui Sebastian Ghiță și în cel cu favorizarea infractorului și a fost eliberat condiționat pe 19 noiembrie 2014. A stat în penitenciar din 21 iunie 2012 până în 1 mai 2013, pentru pedeapsa de un an de închisoare din primul dosar, şi din 25 ianuarie până în 19 noiembrie 2014, pentru cea de-a doua condamnare.
În dosarul FNI, SOV a fost trimis în judecată în 24 septembrie 2012, fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare.
Cercetările au avut ca punct de plecare ancheta organele judiciare în dosarele penale referitoare la devalizarea Fondul Naţional de Investiţii (FNI), Banca Agricolă (BA), Banca de Investiţii şi Dezvoltare - BID şi Banca Română de Scont, aşa cum au fost completate după infirmare, preciza Parchetul instanţei supreme într-un comunicat de presă remis agenţiei MEDIAFAX.
"În urma analizei asupra actelor de urmărire penală efectuate, parte dintre ele finalizate prin pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti definitive, s-au stabilit punctele de convergenţă, care se situează pe următoarele paliere: activităţile ilicite au fost derulate prin intermediul societăţilor comerciale membre ale Grupului «Gelsor» (Gelsor SA, SOV Invest SA, Imobiliar Network SA, Vîntu Sorin Ovidiu Company SRL, Gelsor IT SA etc.), deţinute şi administrate, prin persoane interpuse, de Vîntu Sorin Ovidiu; principalul beneficiar al sumelor de bani constituite în prejudicii aduse bugetului de stat şi/sau companiilor având capital de stat a fost Vîntu Sorin Ovidiu; succesiunea faptelor de natură infracţională cercetate în dosarele penale are o consistenţă internă puternică, redată atât prin congruenţa metodelor şi persoanelor avute în vedere, cât şi prin dependenţa faptelor de contextul creat prin diverse mijloace de Vîntu Sorin Ovidiu", precizau procurorii, la trimiterea în judecată a omului de afaceri.
Potrivit probelor din dosar, din aprilie 2003 şi până în 2012, Vîntu, ştiind că suma de 23.572.104 de lei, echivalentul a 6.765.234 de dolari la data prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii provine din săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune comise în frauda investitorilor FNI, a dobândit, deţinut şi folosit bunuri imobile, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor.
Procurorii precizau că "este de domeniul evidenţei" faptul că Sorin Ovidiu Vîntu "a avut reprezentarea împrejurărilor esenţiale ale cauzei" şi a acceptat faptul că prin acţiunile sale va contribui la ascunderea infracţională a sumelor de bani devalizate din FNI, "în scopul îmbogăţirii fără justă cauză".
