Pe aceeași temă
„La data de 05 noiembrie 2018, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, au dispus clasarea dosarului penal la care faceţi referire, conform art. 16 alin 1, lit. b (“fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”) şi c (“nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea”) din Codul de Procedură Penală. Considerentele pe care s-a întemeiat această soluţie au avut la bază faptul că în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au reieşit probe din care să rezulte, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele pretins a fi săvârşite întrunesc condiţiile de tipicitate ale infracţiunilor de corupţie şi asimilate celor de corupţie reţinute cu ocazia începerii urmăririi penale faţă de faptă (in rem)”, arată DNA, într-un răspuns pentru Mediafax.
Potrivit Direcţiei, s-a avut în vedere şi o decizie din 2016 a CCR: „De asemenea, nu au fost constatate încălcări ale dispoziţiilor legislaţiei primare (având în vedere dispoziţiile Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curţii Constituţionale) în ceea ce priveşte procedura de încheiere a contractelor privind realizarea studiului de fezabilitate şi realizarea sistemului integrat privind frontiera de stat a României”.
În dosar ar fi fost vizaţi Dinu Pescariu, omul de afaceri Dinu Florică, Cătălin Harnagea (fost şef SIE) şi fostul ministru de Interne, Vasile Blaga.
Dosarul EADS, una dintre anchetele a cărei detonare o anunţa procurorul şef al DNA în 2014, se anunţa a fi una dintre anchetele de amploare, însă odată cu trecerea timpului nu s-au mai făcut informări în legătură cu modul în care decurg investigaţiile.
Totul a început în luna mai a anului 2004, când grupul franco-german EADS a semnat cu Ministerul de Interne in contract în valoare de aproape un miliard de euro pentru securizarea frontierelor, întrucât România dorea să intre în Uniunea Europeană şi întărirea graniţelor era o condiţie.
Prima anchetă privind contractul cu EADS a fost demarată în 2005, la acel moment fiind vizate persoane din Ministerul de Interne. Verificările au fost demarate ca urmare a unei sesizării a conducerii MAI, potrivit căreia fondurile publice ar fi fost folosite în mod necorespunzător, iar cei care au participat la negocieri au încălcat termenii legali, valoarea contractului de securizare a frontierelor fiind supraevaluată.
MAI spunea că negocierea contractului a fost efectuată în euro, la suma de 650 de milioane de euro, fără a fi însă precizată detalierea bunurilor şi serviciilor ce urmau a fi furnizate şi nici detaliile necesare. Când Guvernul a oferit, fără licitaţie, acest contract, înţelegerea presupunea şi furnizarea de instrumente şi logistică pentru supravegherea frontierei ţării şi modernizarea de elicoptere, nave maritime şi dotarea cu echipamente a poliţiştilor de frontieră. Presa relata, la acea vreme, că modalitatea de semnare a contractului a declanşat o serie de nemulţumiri în lumea oamenilor politici.
Contractul cu EADS a fost desecretizat în luna februarie a anului 2005, printr-o decizie a lui Călin Popescu Tăriceanu, iar în urma reluării negocierilor, s-a ajuns la o reducere de 100 de milioane de euro. Potrivit contractului, EADS furniza echipamente de supraveghere şi securizare pentru 3.147 de kilometri de frontieră a României.
Anii au trecut, iar în 2013-2014 procurorii au reluat ancheta, după ce ar fi descoperit noi legături, dosarul EADS având multe aspecte în comun cu Microsoft, DNA anchetând, astfel, contracte frauduloase încheiate în perioada 2001-2013.
Procurorii au investigat, în total, patru contracte încheiate de ministerele Educaţiei, al Comunicaţiilor şi al Afacerilor Interne, aici regăsindu-se licenţele Microsoft şi sistemele EADS şi SIVECO. Cel mai important este EADS, unde există suspiciuni legate de sume uriaşe de bani primite ca mită de oficialii români în schimbul acordării companiei din Germania acestui contract. Anchetatorii susţineau că o serie de programe informatice ar fi fost cumpărate la preţuri supraevaluate, înclusiv sistemul pentru securizarea frontierei de stat.
Contractele cu Microsoft au debutat în vremea în care Adrian Năstase avea funcţia de premier, fiind prelungite de aproape toate guvernele vreme de zece ani, iar unii dintre politicienii şi oamenii de afaceri care ar fi avut legătură cu acest contract apar şi în ancheta privind EADS.
Infracţiunile anchetate au fost trafic de influenţă, abuz în serviciu, luare şi dare de mită, DNA precizând că este vorba de mită în valoare de 4 milioane de euro, iar însumată, mita plătită oficialilor români în cele patru contracte încheiate cu Microsoft şi EADS ar putea fi de 60 de milioane de euro.
