Pe aceeași temă
Aproape 50% din bani au fost cheltuiți pentru presă și propagandă, arată ultimul raport al Expert Forum, care a realizat și o platformă online dedicată acestui subiect.
„Șase partide au primit 227 de milioane de lei și au cheltuit 252 de milioane. Pentru prima dată în ultimii ani, valoarea totală a cheltuielilor o depășește – chiar vizibil – pe cea a veniturilor. Bugetul pe anul 2024 a adus alocări și mai mari, în valoare de 314 milioane de lei, pe care partidele le vor putea folosi pentru cheltuieli legate de funcționare și promovare, dar și pentru campaniile electorale. Conform legislației actuale, nu există nicio limită privind sumele care pot fi cheltuite pentru campanii raportat la subvențiile primite – cu alte cuvinte, se pot finanța campaniile integral din bugetul de stat. Deși EFOR a protestat împotriva acestei creșteri și a cerut partidelor politice să reducă alocațiile pentru subvenții, bugetul a fost aprobat sub acest format”, se arată în comunicatul transmis de Expert Forum.
„În contextul discuției despre comasarea alegerilor, infuzia de bani publici nu face decât să favorizeze partidele mari și mai mult. În cazul comasării alegerilor europarlamentare cu cele locale – și, deci, a unor campanii suprapuse – partidele mari care beneficiază de subvenții vor avea un avantaj major în defavoarea celor care vor desfășura campanii la nivel local sau regional. Aceasta, în condițiile în care, la locale și la parlamentare, finanțarea se face de obicei majoritar de către candidați și mai puțin de partid, care la alegerile recente nu a adus bani decât în completarea contribuțiilor aduse de candidați. Mai mult, desfășurarea celor două campanii în paralel nu va face decât să creeze confuzie cu privire la modul în care se cheltuie banii și ce se cheltuie pentru una sau cealaltă dintre alegeri”, mai adaugă Expert Forum.
Raportul realizat de EFOR analizează toate veniturile și cheltuielile partidelor politice legate de subvenții din anul 2023 și completează rapoartele lansate în decembrie și august.
Principalele concluzii ale raportului EFOR
AEP a virat către șase partide suma de 227 de milioane de lei: PSD 88 mil, PNL 74 mil, PMP 2,5 mil, USR 40 mil, AUR 17 mil, Pro România 3,3 mil lei.
Partidele au cheltuit mai mult decât au primit, adică 252 mil (111%), folosind și resurse economisite din anii trecuți. PSD și PNL sunt singurele care s-au menținut în limite, însă au primit, pe de parte, și cei mai mulți bani. AUR a cheltuit cel mai mult raportat la cât a primit, adică 222%. Este cea mai mare valoare a cheltuielilor de până acum, iar sumele crescânde reprezintă și un indicator care poate arăta că se pregătesc pentru alegerile din 2024. Per ansamblu, se observă o creștere a cheltuielilor de promovare, consultanță și pentru organizarea de activități cu potențialii alegători.
Cele mai mari cheltuieli din 2023 s-au făcut în luna decembrie – 30 de milioane de lei, iar cele mai mici în ianuarie, adică 15 milioane de lei.
Per total, cele mai mari sume au fost cheltuite pentru:
presă și propagandă – 120 milioane de lei – 48% din totalul cheltuielilor
personal – 24 milioane de lei – 9,5% din totalul cheltuielilor
activități politice – 21 milioane de lei – 8,5%
sondaje de opinie – 19 milioane de lei – 7,8 %
bunuri mobile și imobile – 18 milioane de lei – 7,2%
consultanță politică – 17 milioane de lei – 7 %
pentru restul categoriilor, procentele sunt sub 3% – total 30 de milioane de lei
Cheltuielile pentru presă și propagandă au ajuns la un nou record, adică 120 de milioane de lei, după ce în 2022 partidele politice au cheltuit 100 de milioane de lei, iar în 2021 aproape jumătate, adică 60 de mil. lei. Pe lângă categoria presă și propagandă, partidele au înregistrat cheltuieli și pentru producţia şi difuzarea de spoturi publicitare. Cele mai vizibile sunt la AUR – 1,4 milioane de lei și la PMP – 965 mii lei.
Cheltuielile pentru sondaje au ajuns la 19 milioane de lei, crescând cu aproape 5 milioane din luna octombrie și dublându-se față de 2022. Acesta fapt poate arăta interesul partidelor pentru anul electoral 2024. În spațiul public au apărut numeroase sondaje de opinie, comandate atât de partide, cât și de către anumite publicații. Abundența de sondaje, fiind numeroase cele legate de candidații la președinție (penultimele alegeri), arată că acestea pot fi folosite mai degrabă ca instrumente de promovare electoral. Partidele au cheltuit cel mai mult în lunile octombrie (25% din total) și în decembrie (11% din total).
La organizarea de activități politice se disting pe departe AUR și USR, cu 11 mil. lei, respectiv 6 mil. lei. Valoarea totală a cheltuielilor a crescut semnificativ, de la 7,9 mil lei în 2022 la 21,3 mil lei în 2023, ceea ce din nou indică apropierea de anul electoral.
La capitolul personal, costurile au crescut cu 5 mil. lei (la 24) față de anul trecut. Majoritatea partidelor au distribuit banii relativ uniform. Excepția o reprezintă AUR, are a cheltuit 944 mii (50%) în decembrie, dar sume relativ crescute și în perioada septembrie – noiembrie.
În ceea ce privește investițiile în bunuri, cea mai mare cheltuială, adică 16 din 18 milioane de lei, se regăsește la AUR (41% din cheltuielile partidului). Partidul a cheltuit câte patru milioane în februarie, iunie și decembrie, dar și sume diferite pe aproape toată durata anului. Cel mai probabil, cheltuielile sunt legate de caravana medicală pe care au organizat-o în țară.
La consultanță politică, cele mai mari sume au fost alocate de către PSD (6,5 mil. lei) și PNL (8,8 mil. lei). Sumele sunt, în general, distribuite uniform pe tot parcursului anului. La fel și la USR, care a plătit 2,1 mil. lei pentru consultanță. AUR nu a dat decât 118 mii lei.
Pe lângă acestea mai trebuie menționat faptul că sume mai mari au fost alocate de către Pro România, care a plătit 5,7 milioane de lei pentru cheltuieli cu onorariile avocaţilor, executorilor şi experţilor (banii s-au transferat către un executor judecătoresc), iar USR a dat 1,2 milioane de lei pentru onorarii.
Transparența cheltuielilor rămâne foarte scăzută, mai ales când vine vorba de capitolul presă și propagandă. USR rămâne singurul partid care publică lista de contracte finanțate din bani publici. În rest, informații despre contracte apar doar când solicitate de către presă, dar nici atunci partidele nu răspund tot timpul. Alternativ, au mai fost publicate în urma unor scurgeri de informații din partide sau au provenit de la foști membri care nu mai erau în relații bune cu partidul. Considerăm că această lipsă de transparență afectează serios încrederea în finanțarea partidelor politice și ridică semne serioase de întrebare privind modul în care cheltuie fondurile. Acest fapt este mai grav cu cât intrăm în an electoral, iar modul în care cheltuie bani principalele partide politice din România nu este nici pe departe transparent.
