Pe aceeași temă
"Eu nu împărtăşesc ideea că Europa trebuia construită prin Uniunea Europeană", dezvaluie fostul lider de la Kremlin. Desigur in acest moment UE da semne de slabiciune in incercarea sa de a limita ravagiile pe care le poate produce valul de probleme ale grupului de state risipitoare din zona euro, alintat PIIGS. Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia si Spania fac fata crizei economiei mondiale in conditiile apasarii unor datorii imense, greu de finantat in aceste vremuri.
Pana acum Gorbaciov nu a prea criticat modelul european. Mocneste, probabil, in mintea ultimului presedinte al URSS si nostalgia pietei comune a statelor comuniste, celebrul CAER, de care Rusia, nu-i asa, s-ar fi putut sluji in continuare, de nu ar fi aparut clubul european numit Uniune.
Gorbaciov nu mai este insa un slefuitor de politici, el a devenit ceea jurnalistii anglo-saxoni numesc un “guru”, adica un personaj interesant, cu o tolba imensa de povesti adevarate, care poate prezice, uneori, chiar viitorul, intrucat cunoaste arta ascunsa a manevrarii butoanelor diverselor pupitre de decizie.
De altfel, dorind sa-si intretina profilul profetic, el lasat sa se inteleaga la Bucuresti ca ar fi intuit inca in urma cu trei ani aparitia lui Barak Obama, atunci cand, sub presiunea unui imens auditoriu a spus ca America are nevoie de propria Perestroika. “Atunci, 12.000 de oameni m-au aplaudat”, a povestit Gorbaciov, care a intarit apoi ideea. “Le-am spus că şi în America vor avea loc schimbări. Şi, iată, că schimbările au apărut. Victoria lui Obama ne arată că şi America are nevoie de schimbări".
Faptul ca Gorbaciov nu este fan al largirii UE nu are insa mari dimensiuni politice, cata vreme declaratia sa nu a fost insotita de ceva detalii, cum ar fi la ce se refera mai exact si, mai ales, ce ar fi aparut in loc si cum ar fi reusit Rusia, care a fost in pragul colapsului ijn 1998, sa ajute regiunea.
Gorbaciov este insa preocupat mai putin de strategiile geopolitice, cat de gestionarea propriei cariere de guru, pentru care primeste bani grei. El este una din “vedetele’ firmei londoneze JLA, cea mai mare agetie britanica specializata in livrarea de personalitati care sa vorbeasca la dineuri. Un fel de agent care a ridicat miza distractiilor corporatiilor, cum sugereaza cotidianul britanic The Independent, oricum liderul biroului de “ speakeri” din Maria Britanie, cum constata The Financial Times. Factura pe care o inainteaza JLA pentru Gorbaciov este egala cu aceea a omul de afaceri Bob Ferguson sau a ultimului guvernator britanic al Hong Kongului, lordul Christopher Patten. De altfel JLA da un fel de rating al personalitatilor aflate pe lista sa de plata, dupa modelul agentiilor de evaluare financiara Standard&Poor’s, Fitch sau Moody’s.
Gorby, de pilda, are cel mai mare rating, AA, asociat unui tarif de peste 25.000 de lire sterline. Jacques Attali, fost sef al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si actual consilier al presedintelui Frantei, Nicolas Sarkozy, este cotat cu un singur A, ca atare tariful pentru angarea sa ca speaker este mai mic, intre 10.000 si 25.000 de lire sterline.
Attali este coleg de “categorie” cu Joschka Fischer, fostul ministru de externe al Germaniei, in cabinetul lui Gerhard Schroder. Pentru a-l avea pe Fischer la Bucuresti nu este necesara contactarea agentiei londoneze, intrucat el este pe statul de plata al concernului Nabucco, unde este consilier. O seara cu Domique de Villepin, fost premier al Frantei, costa si ea undeva intre 10.000 si 25.000 de lire sterline.
Criteriile care ordoneaza lista de personalitati a JLA nu sunt publice. Nu stim de pilda, de ce scriitorul mexian Carlos Funetes are doar un rating B, care este asociat unui tarif situate intre 5.000 si 10.000 de lire sterline. Putem insa banui.
Dimitar Ivanov, fostul consilier economic al presedintelui Bulgariei are un rating notat cu C, corespunzator unui tarif care poate oscila intre 2.500 si 5.000 de lire sterline. Exista si o categorie D in lista agentiei JLA, ai carei membrii “costa” mai putin, intre 1.000 si 2.500 de lire. Filozoful Anthony Grayling, unul dintre ganditorii influenti ai momentului, membru al prestigiosului think tank elvetian World Economic Forum, este cotat la categoria tarifara D.
