Pe aceeași temă
Instanța supremă este așteptată să tranșeze pe 25 octombrie problema de drept de care depinde soarta unor inculpați celebri precum Elena Udrea, Ioana Băsescu sau Bogdan Olteanu, însă de care ar putea beneficia și inculpați sau condamnați pentru infracțiuni de drept comun, precum tâlhari, violatori sau criminali, scrie G4Media.ro
Înalta Curte trebuie să stabilească dacă între deciziile CCR privind prescripția din 2018 și 2022 a existat un vid legislativ care să fie invocat de inculpați și condamnați ca lege penală mai favorabilă ce ar putea retroactiva până la data intrării în vigoare a noului Cod penal, 1 februarie 2014. Mai multe instanțe au cerut Înaltei Curți să dea o decizie de îndrumare în această chestiune de drept.
În scenariul cel mai negru pentru statul de drept, dar favorabil inculpaților, dacă Înalta Curte ar decide că suntem în fața unui vid legislativ care retroactivează ca lege penală mai favorabilă, aceasta ar însemna că între februarie 2014 și mai 2022 nu ar fi existat cauze de întrerupere a prescripției ceea ce ar conduce la încetarea a mii de dosare și procese penale, au explicat experți în drept pentru G4media.ro.
De altfel, Andrei Claudiu Rus, judecătorul raportor în cazul hotărârii ÎCCJ de îndrumare din 25 octombrie, susține în raportul său că deciziile CCR privind prescripția ar fi creat o lege penală mai favorabilă care retroactivează. De notat că judecătorul Andrei Claudiu Rus a fost numit la ÎCCJ de CSM-ul dominat de fosta șefă a Consiliului, judecătoarea Lia Savonea.
”Nu știm ce se va întâmpla. Unii au considerat decizia CCR din 2018 ca fiind una interpretativă, probabil și din cauza caracterului confuz al motivării. Curtea fiind, însă, în plin elan de afirmare ca legiuitor pozitiv, decizia indica cam ce ar fi trebuit să prevadă codul penal. Confirmarea a venit în anul 2022, prin Decizia nr. 358/2022, care a menținut opinia și nu a ținut cont de noua practică judiciară consacrată de ÎCCJ și celelalte instanțe, care interpretau art.155 alin. 1 C. pen. în sensul consacrat de Codul penal anterior și sugerat de decizia din 2018 a CCR.
Dacă decizia de îndrumare a ÎCCJ va fi în sensul deciziei CCR – opus practicii instanțelor de până acum – atunci fiecare dosar penal va trebui analizat din această perspectivă, indiferent că se află în supraveghere, anchetă a procurorului sau în fază de judecată. Mai ales în fază de judecată. Trebuie să știți că modificarea Codurilor din 2014 a redus drastic termenele de prescripție și a îngreunat ancheta penală prin mai multe dispoziții, întârziind soluționarea dosarelor. Toate aceste aspecte, concertate, vor echivala cu un soi de amnistie față de mii de infractori. Problema cea mai gravă va fi că percepția generală va indica drept vinovat tot justiția, ceea ce e neadevărat”, a declarat pentru G4media.ro procurorul Daniel Horodniceanu de la AMASP, o asociație de procurori.
”Ne așteptăm să se dispună încetarea procesului penal prin intervenirea prescripției în numeroase cauze importante aflate încă pe rol”, a declarat pentru G4media.ro și procurorul militar Bogdan Pîrlog de la asociația Inițiativa pentru Justiție.
”O normă se bucură de prezumția de constituționalitate, adică de faptul că este în conformitate cu Constituția României, până ce aceasta nu este răsturnată de CCR. Această prezumție a fost răsturnată de CCR în privința unui articol care făcea aplicabilă prescripția specială. Efectul este că atunci când judecătorul ar trebuie să aplice norma respectivă, el descoperă că a dispărut. Doar că ea nu a dispărut de la momentul publicării deciziei CCR, ci acest efect se propagă în timp încă de la momentul adoptării ei, considerându-se că niciodată nu a fost adoptată.
În cazul naturii normelor care vizează cauzele de întrerupere a prescripției răspunderii penale, avem o bogată jurisprudență CCR, CEDO și CJUE care confirmă concluziile judecătorului raportor dl Andrei Claudiu Rus, concluzii pe care le-am susținut și eu chiar încă de la pronunțarea deciziei CCR în dosarele penale în care sunt apărător. Acestea sunt norme substanțiale, nu procesuale, și, prin urmare, se aplică legea penală mai favorabilă”, a declarat pentru G4media.ro și avocata Silvia Uscov, unul dintre apărătorii Elenei Udrea.
Ce argumente au părțile adverse în chestiunea de drept supusă analizei ÎCCJ
Guvernul, Ministerul Justiției, Ministerul Public (Parchetul general), dar și profesorul de drept constituțional și fost ministru al Justiției Tudorel Toader susțin că între deciziile CCR privind prescripția din 2018 și 2022 nu a existat un vid legislativ care să fie invocat acum drept lege penală mai favorabilă.
”Văzând dispozițiile art. 155 alin.1 din Codul penal, subsecvent Deciziei nr. 297/2018 care a declarat neconstituționalitatea doar a sintagmei „oricărui act de procedură”, dar și considerentele Deciziei nr. 358/2022 din parag. 74, potrivit cărora rațiunea care a stat la baza pronunțării Deciziei nr. 297/2018 nu a fost înlăturarea instituției întreruperii cursului termenelor prescripției răspunderii penale, se constată că instituția întreruperii prescripției nu a fost înlăturată cu totul din fondul legislativ activ, dar nici nu îndeplinește cerințele de previzibilitate în absența indicării actelor întreruptive de prescripție, pentru a putea fi calificată ca lege penală mai favorabilă”, a arătat Parchetul general.
Într-un discurs ținut pe 6 iulie 2022 în fața studenților și profesorilor din Focșani ai Universității Alexandru Ioan Cuza (UAIC) din Iași, fostul judecător CCR și ministru al Justiției Tudorel Toader a susținut punctul de vedere al Guvernului și Ministerului Justiției, la care s-a raliat Parchetul general, potrivit căruia nu a existat un vid legislativ favorabil inculpaților.
”Din punctele de vedere care au fost trimise la curte, cel mai apropiat și corect este al Guvernului, dar Guvernul nu le face el … Ministerul Justiției. Dar aici Ministerul Justiției ne spune ceva spre care să nu ne surprindă dacă Înalta Curte va dezlega prin HP (Hotărâre Prealabilă – n.r.) această soluție că a rămas din 2018 norma interpretată de Curtea Constituțională, că n-a existat un vid legislativ cu o omisiune legislativă și că alineatul 1 (al articolului 155 din Codul penal – n.r.) continuă să producă efecte întreruptive de prescripție numai pentru actele care se comunică suspectului sau inculpatului”, a declarat Tudorel Toader.
”În 2018 s-a dat decizia Curții Constituționale, a adoptat 297 (prima decizie CCR privind prescripția, nr. 297/2018 – n.r.) și a spus că alineatul 1 (al articolului 155 din Codul Penal – n.r.) e în vigoare dacă se referă la actele care se comunică. Deci a rămas alineatul 1 în vigoare, n-a rămas un gol legislativ, a rămas în vigoare pe partea de acte de procedură care se comunică”, a explicat fostul ministru.
”Eu cred că această decizie nu era necesară, că rămânea decizia din 2018 cu întrerupere a celor care se comunică și cred că așa va considera și Înalta Curte prin HP”, a explicat fostul judecător CCR Tudorel Toader.
În schimb, fostul judecător CCR Daniel Morar, raportor în cazul deciziei CCR privind prescripția din mai 2022, a susținut în motivare că, între cele două decizii CCR, ”fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale”.
Fostul judecător CCR, devenit între timp avocat, a subliniat și într-un interviu acordat Aleph News faptul că am fi în fața unui vid legislativ care retroactivează ca lege penală mai favorabilă.
”Am văzut că altă instanță a sesizat ÎCCJ să le dezlege problema juridică și să le spună că, dacă pentru faptele comise înainte de Ordonanța din mai 2022, iată că s-a putut – prin care se spune clar care sunt actele care întrerup cursul prescripției – dacă până atunci a mai existat prescripție specială. Aceasta este marea întrebare, deși ea are răspunsul foarte clar în paragraful în care Curtea spune că ea constată că în perioada 2018 – 2022 nu a existat un caz de întrerupere. Știind că aceasta este o lege penală de drept material substanțială se aplică legea penală mai favorabilă, nu avem decât să ajungem la concluzia că toate faptele comise până la data Ordonanței din mai 2022 nu au acte de întrerupere a cursului prescripției”, a concluzionat Morar în interviul de la Aleph News, de la sfârșitul lunii iunie 2022.
Care e miza: ”Amnistia mascată”. Studiu de caz: dosarele Elenei Udrea și Ioanei Băsescu
Dacă Înalta Curte ar interpreta deciziile CCR așa cum solicită avocații Elenei Udrea, de exemplu, și ar stabili că – în perioada 1 februarie 2014 – 30 mai 2022 – nu ar fi existat cauze de întrerupere a cursului prescripției, atunci dosarele „Hidroelectrica„ și ”Finanțarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu din 2009„ ar fi prescrise încă din 2019.
Cu alte cuvinte, Elena Udrea și fiica cea mare a fostului președinte, Ioana Băsescu, ar scăpa de condamnările în primă instanță din dosarul Finanțării, de 8 ani, respectiv 5 ani de detenție cu executare. De altfel, la termenul din 8 septembrie 2022, completul de la Înalta Curte care judecă procesul ”Finanțării campaniei prezidențiale a lui Traian Băsescu din 2009” a amânat dezbaterile până pe data de 15 decembrie 2022, după decizia ÎCCJ din 25 octombrie 2022 când ar trebui să se tranșeze practic dacă dosarul este prescris sau nu.
Însă cazurile Elenei Udrea și Ioanei Băsescu sunt doar exemple notorii. În realitate, toți inculpații anchetați sau judecați și toate persoanele condamnate din România vor solicita parchetelor și instanțelor să li se aplice deciziile CCR privind prescripția și să verifice dacă faptele lor erau/sunt prescrise, au explicat juriștii consultați de G4media.ro.
Iar inculpații condamnați fac cereri de revizuire sau contestații în anulare pentru a se stabili dacă faptele lor erau prescrise în momentul condamnării. În plus, ei solicită să fie eliberați din închisoare. Este și cazul lui Adrian Mititelu și Bogdan Olteanu. Cei doi au solicitat instanțelor să li se re-analizeze cazurile din perspectiva deciziilor CCR privind prescripția, iar – până ce instanța va judeca cererea pe fond -au solicitat să li se suspende pedeapsa, adică să fie eliberați din pușcărie. Lucru care s-a și întâmplat în cazul amândurora.
”Asistăm la o amnistie mascată, în realitate. Ceea ce a vrut să facă Liviu Dragnea în 2018 cu acea ordonanță de grațiere și amnistie, ar putea fi pus în aplicare prin aceste decizii CCR privind prescripția”, a punctat un magistrat pentru G4media.ro
