Pe aceeași temă
Un judecător de la Instanţa supremă a admis o contestaţie depusă de Kovesi, în prezent şef al Parchetului European, care susţine că Secţia Specială tergiversează de peste trei ani ancheta deschisă în decembrie 2018.
Secţia specială trebuie să ia o decizie până la 1 aprilie în acest caz - fie o trimite pe Kovesi în judecată, fie o scoate de sub urmărire penală şi clasează dosarul.
"În temeiul art. 488 (6) alin. (1) din Codul de procedură penală, admite contestaţia formulată de petenta Kovesi Laura Codruţa privind durata procesului penal ce face obiectul dosarului nr. 1172/P/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Stabileşte termen la data de 01 aprilie 2022 până la care procurorul învestit urmează a finaliza dosarul, în condiţiile art. 327 din Codul de procedură penală, termen până la care nu se va putea formula o nouă contestaţie cu privire la durata procesului penal. În temeiul art. 488 (6) alin. (6) din Codul de procedură penală, încheierea se comunică petentei. Fără cale de atac", se arată în decizia judecătorilor.
Este a doua decizie în acest caz luată de ICCJ, prima nefiind însă respectată de Secţia specială. Astfel, în ianuarie 2021, judecătorii au stabilit ca Adina Florea, procurorul care a deschis şi a efectuat ancheta în acest caz, să finalizeze dosarul până la 1 aprilie 2021, însă procuroarea a ignorat hotărârea instanţei.
Între timp, Adina Florea a fost admisă ca inspector la Inspecţia judiciară.
În decembrie 2018, Adina Florea a pus-o sub acuzare pe Laura Codruţa Kovesi pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă într-un dosar care are legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa. Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă, fugit în Serbia.
Acesta susţinea că, în anul 2011, Kovesi i-ar fi cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea în ţară, cu un avion, din Indonezia, a lui Nicolae Popa, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare.
Conform actului de acuzare, în anul 2011, pe vremea când era procuror general, Laura Codruţa Kovesi ar fi pretins şi primit suma de 268.689 lei de la Sebastian Ghiţă în legătură cu extrădarea fostului director al FNI Nicolae Popa. Acesta fugise din ţară, pentru a scăpa de o condamnare de 15 ani închisoare primită în dosarul prăbuşirii FNI, fiind localizat în Jakarta (Indonezia). Concret, banii primiţi de la Sebastian Ghiţă ar fi fost folosiţi pentru plata cheltuielilor de transport cu avionul trimis în Indonezia, Nicolae Popa fiind adus în ţară de poliţişti şi un ofiţer SRI.
De asemenea, Adina Florea o acuza pe Kovesi de mărturie mincinoasă, deoarece aceasta ar fi declarat, în aprilie 2017, când a fost audiată la Parchetul General, că nu s-a întâlnit niciodată într-un cadru privat cu Sebastian Ghiţă, deşi în presă au apărut imagini cu cei doi la o cramă deţinută de omul de afaceri.
Ulterior, în martie 2019, Florea a plasat-o pe Kovesi sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, cu interdicţia de a părăsi România.
Kovesi a contestat controlul judiciar în instanţă, iar în aprilie 2019 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a revocat măsura dispusă de Adina Florea.
Judecătorul care a luat această decizie a explicat în motivare că măsura controlului judiciar luat faţă de Kovesi este nelegal, iar acuzaţiile aduse acesteia erau lipsite de "precizie, claritate şi de suport probator".
Adina Florea a fost propusă de fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader la şefia DNA în locul Laurei Kovesi, revocată din funcţie. Preşedintele Klaus Iohannis a respins însă numirea Adinei Florea în fruntea DNA, iar aceasta a aplicat pentru o funcţie în cadrul Secţiei speciale.
