Pe aceeași temă
Închiderea unor publicaţii din trustul condus de S.O. Vântu şi disponibilizările care se anunţă la Jurnalul Naţional au suscitat nenumărate luări de poziţie în presa scrisă sau pe Internet.
Unul dintre cele mai tranşante articole este cel apărut pe HotNews.ro, sub semnătura lui Dan Tăpălagă. „Imperiul lui Sorin Ovidiu Vântu a început să se clatine în primele zile după alegeri, însă prăbuşirea trustului Realitatea înseamnă falimentul unui soi de FNI jurnalistic, dependent de resursele publice şi de puterea politică. Nu moare ceva sănătos, crapă o afacere putredă.“ Tăpălagă scrie că, atunci „când banii din care sunt plătiţi gazetarii sunt curaţi, presa se curaţă şi ea. Când sursa banilor e murdară, presa joacă şi ea murdar. Când banii negri se împuţinează, unele ziare se închid. Când banii albi se împuţinează, presa sănătoasă suferă cumplit“ şi conchide: „parcă se poate respira mai uşor fără toxinele lor“.
Articolul lui Dan Tăpălagă, La moartea presei cu etaj, a primit, după cum era de aşteptat, câteva replici la fel de dure. Una dintre ele, Bucuria proştilor la moartea unui câine hodorogit, a apărut pe Vox Publica şi este semnată de Iulian Leca. „Deontologii de serviciu ai presei româneşti, conştiinţe puritane ale moralismului public, au salutat şi au dansat peste cadavrele proaspete ale celor patru ziare. Trebuie să ai o mare putere de iluzionare să crezi că, odată cu cele patru ziare, au murit cei mai murdari făptaşi ai presei şi că, tocmai de asta, ei îşi merită soarta.“ Iulian Leca se întreabă în continuare retoric: „cine se consideră nepătat“, în sensul că cine nu a fost martorul unei „complicităţi mai mari sau mai mici cu puterea, cu politicul“. Întrebarea nu a primit încă un răspuns precis, ceea ce nu înseamnă nici că astfel de jurnalişti nu există, nici că poţi folosi sintagama „deontolog“ pe post de adjectiv, după formula Ciutacu. Tema l-a interesat şi pe Ion Cristoiu, al cărui nume a fost vehiculat ca şef la o viitoare televiziune a lui Dinu Patriciu (dezminţirea a fost rapidă). Din punctul său de vedere, Cotidianul, Gardianul şi Ziua au fost foi de luptă politică, „trompete“, cum le numea I.L. Caragiale. „Dezvăluirile din Gardianul au fost, la un moment dat, la nivel de foaie de propagandă electorală. A fost unul dintre ziarele folosite de către un concurent împotriva celuilalt, în cadrul unor scenarii“, afirmă Ion Cristoiu. Între timp, Tiberiu Lovin, pe reportervirtual.ro, scrie că Ziua, Gardianul şi Cotidianul nu vor mai apărea, din 15 ianuarie, nici online, deoarece „până şi site-urile vor face parte din masa credală a judecătorului sindic, care va prelua activele şi pasivele firmelor“.
Problemele trustului lui SOV nu se reduc însă doar la închiderea celor trei publicaţii şi a revistelor, ci la cele pe care le are Realitatea TV. Acum câteva zile, Tiberiu Lovin spunea că negocierile cu Dinu Patriciu nu s-au concretizat, alte surse susţin însă că sponsori marca PSD s-au oferit să salveze postul de televiziune, preţul fiind continuarea politicii de susţinere a partidului eşuat în opoziţie. În schimb, surse citate de Inpolitics spun că un investitor din zona de influenţă a lui Adrian Videanu ar intenţiona să cumpere ceea ce mai rămâne din Realitatea TV, condiţiile fiind similare cu cele ale PSD, dar în sens invers.
Chiar dacă trustul lui Dan Voiculescu este cărat în spate de Antena 1, căreia îi merge în profit, semne de oboseală sunt însă şi aici. La Jurnalul Naţional se pregătesc disponibilizări, singura dispută fiind legată de numărul acestora. Cum în discuţie a intervenit şi Ciutacu, aflat la originea unor găuri în bugetul companiei, tonul şi nivelul schimbului de informaţii a coborât la nivel de cartier.
