Incluziunea romilor - un plan reusit pe hartie

Marilena Stancu | 12.12.2007

Pe aceeași temă

La 6 decembrie, la Bruxelles, la reuniunea ministrilor de Afaceri Interne si Justitie, precum si a ministrilor Muncii din Uniunea Europeana (JAI-EPSCO), Romania a cerut Comisiei Europene sa sprijine politicile si instrumentele existente pentru incluziunea sociala a romilor. Propunerea a fost facuta de ministrul Internelor si Reformei Administrative, Cristian David, care a adaugat ca Romania sprijina initiativa CE de a admite forta de munca inalt calificata din spatiul extracomunitar, dar a atras atentia ca "Europa trebuie sa utilizeze, in primul rand, potentialul de forta de munca deja existent pe piata europeana". In plus, ministrul David a cerut eliminarea oricaror discriminari fata de cetatenii europeni si sanse egale privind accesul pe piata fortei de munca. In aceeasi zi, la Roma, guvernul premierului italian Romano Prodi a obtinut votul de incredere al Senatului pe tema unui pachet legislativ care permite expulzarea cetatenilor UE considerati o amenintare la adresa societatii. In Romania, Ministerul Afacerilor Externe a decis sa asigure asistenta juridica gratuita, printr-o firma de avocatura italiana, cetatenilor romani care fac obiectul unei decizii de indepartare emise de autoritatile italiene in baza Decretului-lege nr. 181/2007. In tot acest timp, un program complex de incluziune a romilor bate pasul pe loc.

 

 In februarie 2005, guvernul lansa cu mult fast si o multime de promisiuni  Programul Deceniul pentru Incluziunea Romilor 2005-2015 in Romania - o initiativa a Bancii Mondiale si a Institutului pentru o Societate Deschisa, la care participa noua guverne din Europa Centrala si de Sud-Est (Bulgaria, Croatia, Republica Ceha, Ungaria, Macedonia, Serbia, Muntenegru, Romania, Slovacia) si care vizeaza lupta impotriva discriminarii romilor si includerea lor ca cetateni cu drepturi depline ai Europei. Cea mai importanta promisiune era ca, prin intermediul Deceniului in Romania se va imbunatati statutul economic si social la circa 1,5 milioane de romi prin largirea accesului acestora la educatie, servicii de sanatate, locuinte si ocuparea fortei de munca. Acestea sunt de altfel si cele patru domenii prioritare pentru care s-au elaborat si aprobat planuri nationale de actiune.

 

Romii - minoritate nepopulara

 

 La aproape 3 ani de la lansarea oficiala, rezultatele Programului Deceniul pentru Incluziunea Romilor 2005-2015 sunt modeste. Asociatiile care apara drepturile romilor si sustin integrarea lor in societate se plang ca ajutorul din partea statului este aproape inexistent. De pilda, presedintele Asociatiei Impreuna, una din zecile de organizatii neguvernamentale care se ocupa de situatia romilor, facea recent, intr-o declaratie televizata, o comparatie deloc magulitoare: investitia guvernului pentru solutionarea problemelor romilor ar fi de aproximativ 2 euro/per capita/per an, in timp ce pentru ingrijirea unei vaci intr-o ferma de stat investitia  ar fi de 2,5 euro/pe zi. Comparatia este fortata, dar radiografiaza o realitate. Cu toate acestea, bani pentru punerea in practica a masurilor de incluziune a romilor exista, iar sumele sunt suficient de mari. Un exemplu: 58,5 milioane de dolari au fost imprumutati de guvern de la Banca Mondiala, pentru a sprijini indeplinirea angajamentelor din Memorandumul comun de incluziune sociala semnat de Guvernul Romaniei cu UE, in iunie 2005.

La nivel guvernamental, de situatia romilor se ocupa Agentia Nationala pentru Romi (ANR), institutia care coordoneaza si monitorizeaza programele desfasurate de alte ministere, in functie de cele patru domenii prioritare (Ministerul Educatiei, Ministerul Muncii, Ministerul Sanatatii etc). Consilierul Dan Oprescu, din cadrul ANR, sustine ca cel mai bine se desfasoara programul din educatie, unde ar exista date cu care se pot lauda. Cand este vorba de a da un exemplu concret, Dan Oprescu mentioneaza ca "este foarte greu sa-ti trimiti copiii la scoala, daca nu ai serviciu, nu ai casa, daca esti bolnav de tuberculoza in ultimul grad s.a.m.d. Deci este vorba despre o abordare integrata. E mai usor de spus decat de facut. Dar avem rezultate care pot fi numarate, spre deosebire de alte domenii unde e mai dificil si am dat exemplu cu cele mai mult de 400 de locuri din anul intai de la universitati, locuri, sa zicem asa, rezervate. Cu alte cuvinte, ne intereseaza si aspectele mai de durata, cum ar fi intarirea, crearea unei mase critice a elitei romilor. Si sunt intr-adevar locuri la facultati, de la asistenta sociala, la drept si medicina, care sunt si ocupate, insa este vorba de o ajutare la intrare, dupa care examenele si absolvirea se fac in regim nepreferential".

Programul de sanatate are o componenta de succes - aparitia mediatorului sanitar. Pentru 2007, au fost estimate costuri in valoare de 1.100.000 de euro pentru functionarea a 725 de mediatori sanitari, care au rolul principal de a inlesni comunicarea dintre comunitatile de romi si cadrele sanitare.

Cele mai slabe rezultate se inregistreaza la programul "locuire", care vizeaza constructia de locuinte sociale pentru familiile de romi cu venituri mici. Potrivit Planului National de Actiune, necesarul de finantare estimat de guvern este de 215 miliarde de lei pentru 2007 si de 490 de miliarde pentru 2008. Oficialii ANR au o explicatie pentru ritmul lent in care se desfasoara lucrurile. Consilierul Dan Oprescu spune ca "e dificil ca aici romii dezavantajati, care locuiesc in conditii foarte proaste, sunt la concurenta cu alte persoane, cu majoritarii, care locuiesc in conditii similare. Avand in vedere ca organele administratiei locale, consiliile locale, judetene, primarii, deci toate aceste organe intr-o democratie sunt alese de catre majoritati, este normal sa existe anumite probleme la nivelul dispozitiei acestor autoritati in ceea ce priveste cerintele, necesitatile unei minoritati nepopulare cum sunt romii. Deci pornim de la aceasta idee ca autoritatile locale au o foarte mare responsabilitate si personal de la nivel central. Personal, in calitate de agentie, ne preocupa modalitatile de a-i convinge pe primari si de a convinge consiliile locale sa aiba in vedere si rezolvarea sustenabila a problemelor minoritatii romilor".

 

 Romania cere sprijinul  CE

 

Dincolo de elaborarea de strategii si proiecte, rolul ANR pare destul de redus. Cu scuza enuntata de consilierul Dan Oprescu ca "nu suntem minister facator. Spre deosebire de ministerele facatoare - educatie, dezvoltare, locuinte, sanatate, armata s.a.m.d. Deci nu suntem ministerul romilor, sa facem noi locuinte pentru romi sau scolarizare pentru romi. Intr-un fel, daca doriti, noi suntem cei care le cerem socoteala celor din ministerele facatoare si in special administratiei publice, administratiei locale.", Agentia Nationala pentru Romi isi vede in continuare de activitate. Destul de discret. In timpul "crizei Mailat", romanul acuzat ca ar fi omorat o italianca, vocea ANR nu s-a auzit. Oficialii Agentiei spun ca s-au implicat si se implica in gasirea celor mai bune masuri de rezolvare a unor astfel de situatii. Reprezentantii ANR fac parte din celula de criza formata la nivelul Ministerului Afacerilor Externe si propun proiecte. Unul s-a concretizat la 6 decembrie, la Bruxelles, la Consiliul JAI, cand, prin intermediul ministrului de Interne, Romania a propus Comisiei Europene sa sprijine politicile si instrumentele existente pentru incluziunea sociala a minoritatii rome. Mai concret, a cerut sprijinul CE pentru a evalua politicile si instrumentele existente in domeniul incluziunii sociale a minoritatilor etnice dezavantajate si in special a minoritatii rome si de a prezenta pana la sfarsitul lunii iunie 2008 un raport cu progresele inregistrate si cu propuneri de actiuni viitoare. Va fi, cel mai probabil, un nou document, in timp ce actiunile concrete se lasa asteptate.

Marea problema ramane punerea in aplicare a strategiilor guvernamentale. Consilierul Dan Oprescu e de parere ca e o "naivitate" sa crezi ca imbunatatirea conditiilor de trai ale romilor ar elimina cazuri de genul Mailat. "Strainii, oamenii saraci sunt peste tot in lume, homelessii sunt peste tot in lume minoritati nepopulare. Romanii sunt o minoritate nepopulara in Italia. Ei incearca sa se adapteze, sunt asistente medicale, oameni care ingrijesc batrani sau copii, dar nu o duc prea grozav, sunt nepopulari. Iar in momentul in care romanii, o minoritate nepopulara, s-au trezit ca sunt echivalati cu romii, o minoritate si mai nepopulara, nu le-a prea placut. Dvs. credeti ca daca lui Mailat ii ofeream un post de muncitor pe calificarea lui la autostrada Bechtel, n-ar mai fi plecat in Italia? Nu vedeti ca trebuie sa aducem turci, in domeniul textilelor trebuie sa aducem din China, in curand, in domeniul educational si in domeniul medical, va trebui sa aducem oameni din Ucraina. De Republica Moldova nici nu mai vorbesc. Deci, exista un deficit al fortei de munca. Deci chestiunea asta ca romii sau romanii sau turcii sau nemtii sau evreii ar fi incurajati sa ramana in tara si sa se integreze mai bine, daca s-ar derula mai repede niste proiecte de dezvoltare comunitara, e o chestiune naiva. Putem sa ne prefacem ca suntem naivi, dar nu trebuie sa fim." Discursul oficialilor romani la intalniri externe este insa diferit. La sfarsitul lunii noiembrie, intr-o vizita efectuata in Italia de secretarul de stat Mihai Gheorghiu, acesta a precizat ca Romania detine, pentru perioada urmatoare, fonduri europene pentru desfasurarea unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii si a agriculturii, "fapt care ar putea incuraja intoarcerea in tara de origine a cetatenilor romani care muncesc in strainatate". Pana atunci insa, guvernul urmareste punerea in aplicare a Planului de masuri privind sprijinirea cetatenilor romani aflati in Italia, ca urmare a situatiei create prin adoptarea de catre statul italian a noilor reglementari ce vizeaza expulzarea unor cetateni. Iar acesta prevede masuri mai usor de realizat: detasarea mai multor politisti romani in Italia, detasarea unor magistrati sau asistenta juridica gratuita pentru cei care sunt indepartati de pe teritoriul italian.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22