Pe aceeași temă
"Tragedia de la Paris trebuie luata ca atare. Este un atac terorist impotriva Frantei, pe fondul unui val imens de refugiati care vin sa caute siguranta pentru ei si pentru familiile lor in Europa. (...) Nu avem voie sa lasam sa fie distrus tesutul social al statelor noastre, nu avem voie sa lasam xenofobia, ultranationalismul, sovinismul sa devina relevante in societatile noastre", a spus Iohannis, intrebat daca Bruxelles-ul ar trebui sa-si schimbe abordarea dupa atacurile din Franta, mai ales in privinta cotelor obligatorii de refugiati.
Iohannis a subliniat ca Romania nu a fost si nu este stat tinta pentru acesti refugiati, insa abordarea UE trebuie sa fie ca terorismul are urmari extrem de grave "doar daca reactia este frica". In schimb, tarile europene si ale lumii trebuie sa ramana solidara si sa lupte impotriva acestui fenomen terorist, insa fara a se ajunge la "stigmatizarea unor colectivitati religioase care nu au nicio vina in aceasta chestiune".
"Trebuie sa mergem mai departe, trebuie sa ramanem solidari, trebuie sa continuam munca inceputa in Consiliul European, in Comisia Europeana, sa punem in practica lucrurile care au fost hotarate deja", a spus presedintele.
Seful statului a aratat ca aceste decizii vizeaza sprijinul pentru tarile de tranzit ale refugiatilor, dar si ajutor pentru tarile de origine ale acestei crize, unde trebuie gasite solutii.
Pe de alta parte, intrebat daca Romania va lua masuri similare ca Slovacia, care, prin vocea premierului, a anuntat ca va monitoriza populatia musulmana dupa atacurile teroriste, Iohannis a negat, spunand ca Romania nu va lua niciodata astfel de masuri.
"Populatia musulmana la noi nu va fi supervizata. Noi respectam minoritatile etnice si religioase in Romania", a spus presedintele.
Seful statului a facut aceste declaratii in cadrul unei conferinte sustinute alaturi de presedintele Slovaciei.Presedintele Klaus Iohannis face, miercuri si joi, o vizita oficiala in Slovacia, unde se intalneste cu omologul sau, Andrej Kiska.
Presedintele va participa, miercuri, alaturi de seful statului slovac, la deschiderea Forumului bilateral al oamenilor de afaceri romani si slovaci. Iohannis va avea si o intrevedere cu premierul Slovaciei, Robert Fico.
Ulterior, Iohannis va avea o intalnire cu reprezentanti ai tinerilor profesionisti romani care isi desfasoara activitatea in zona Bratislavei.
Declaratiile sefului statului roman vin in contextul in care mai multe tari comunitare incep sa respinga cotele obligatorii de refugiati, sub imperiul atacurilor teroriste de vinerea trecuta din Paris. Iohannis a subliniat ca Europa si lumea intreaga trebuie sa se pastreze solidare in lupta antiterorista, insa fara sa ajunga la “stigmatizarea unor colectivitati religioase care nu au nicio vina in aceasta chestiune”, potrivit Hot News.
In ce priveste decizii asemanatoare cu cele anuntate de premierul slovac privind monitorizarea populatiei musulamene dupa atacurile teroriste, Klaus Iohannis a respins un asemenea scenariu. “Populatia musulmana la noi nu va fi supervizata. Noi respectam minoritatile etnice si religioase in Romania”, a adaugat seful statului.
Basescu si discursul xenofob
In tara, nevroza privind terorismul si valurile masive de migranti a fost puternic speculata politic de fostul presedinte Basescu, actual lider al Miscarii Populare. Inca de la inceputul dezbaterii pe acest subiect, Traian Basescu s-a remarcat prin afirmatii din ce in ce mai tari fata de refugiati, afirmatii ce ar putea fi catalogate drept derapaje de la moderatie.
In Octombrie, la finalul unui summit pe tema refugiatilor, fostul sef de stat cerea respingerea tututor migrantilor. “Va cer public sa anuntati ca Romania nu primeste niciun refugiat, niciun migrant pe criteriul cotelor. Asta daca aveti o minima demnitate si respect pentru interesele Romaniei”, le transmitea Basescu lui Iohannis si Ponta.
Si mai recent, in 14 Noiembrie, Basescu cerea “repatrierea imediata a celor care au invadat Europa in acest an, consolidarea si inchiderea frontierelor UE pentru migrantii musulmani printre care se strecoara grupari teroriste sunt o necesitate imediata”, scria pe Facebook fostul presedinte, la doar o zi de la atacurile asupra Parisului. Sub imperiul emotiei publice, Basescu spunea ca “razboiul terorist s-a mutat pe teritoriul Uniunii Europene”.
Urmarile imediate ale atacurilor din Paris
Atacurile lansate vinerea trecuta asupra capitalei Frantei au determinat deja cateva capitale europene sa respinga cotele de refugiati. In timp ce Bruxellesul cauta solutii pentru implementarea eficienta a planului de triere a migrantilor, Varsovia si Budapesta spun nu acestei decizii.
“In fata evenimentelor tragice din Paris, nu vedem posibilitatile politice de a implementa (aceste acorduri)”, scria la doar o zi de la atacuri ministrul desemnat pentru Externe pentru portalul de stiri wPolityce.pl. Schimbarea de putere din Polonia aduce si o recalibrare a pozitiei in dosarul refugiatilor. Astfel, noul guvern conservator nu e de acord cu angajamentul luat de fostul Executivul de la Varsovia in privinta cotelor de migranti.
“Decizia (Consiliului UE) e valabila pentru toate tarile UE, dar implementarea sa este foarte greu de imaginat astazi. Va trebui sa asteptam decizia Curtii de Justitie a UE, o reactie a Bruxellesului”, a adaugat Konrad Szymanski pentru un post de radio. Polonia s-a opus cotelor obligatorii de relocare, dar pe 22 Septembrie, la Consiliul JAI, a votat pentru.
Si Budapesta se arata profund nemultumita de planul privind relocarea migrantilor pe criteria de cote obligatorii pentru fiecare stat comunitar.
Luni, 16 Noiembrie, Parlamentul maghiar a adoptat o hotarare care permite premierului Viktor Orban sa atace la Curtea Europeana de Justitie decizia europeana privind cotele obligatorii. In discursul pe care l-a sustinut in fata Parlamentului, premierul Orban a spus ca "atat timp cat acest guvern va respira, nu vor exista cote si nu vom prelua niciun migrant". "Noi decidem pe cine lasam sa intre in tara noastra si cu cine vrem sa traim", a adaugat el.
Decizia a fost adoptata cu 141 de voturi pentru, 41 impotriva si o abtinere, iar aceasta ar urma sa conduca la un recurs in fata Curtii Europene de Justitie "la inceputul lui Decembrie", a precizat ministrul Justitiei, Laszlo Trocsanyi. Textul afirma ca principiul cotelor de repartizare "nu tine cont de principiul de subsidiaritate si omite acordarea posibilitatii parlamentelor nationale de a-si exprima opinia".
Ungaria a ridicat garduri de sarma ghimpata la granitele cu Serbia si Croatia si este unul dintre adversarii cei mai determinati in fata planului de repartizare a 160.000 de refugiati decis in aceasta toamna de UE.
