Livia Stanciu: Parchetul NU și-a depășit competențele. CCR s-a exprimat în afara sesizării sale

Dora Vulcan | 10.03.2017

Judecătorul CCR Livia Stanciu spune că nu se poate stabili o imixtiune a Ministerului Public în exercitarea competenţei Guvernului de a adopta ordonanțe și că, de fapt, Curtea și-a încălcat competențele și a depășit limitele sesizării sale, care privea raporturi juridice și nu judecarea competenței parchetului de a face anchete penale.

Pe aceeași temă

 

 

 

 

 

 

Opinia separată a judecătorului Livia Stanciu  AICI (pag.58-83)

la motivarea dată de majoritatea judecătorilor după sesizarea Curții de către Tăriceanu împotriva anchetei DNA care cerceta modul în care a fost adoptată OUG 13

 

 

 

  • Pretinsele ”nelegalități” ale anchetei penale nu formau și nu pot forma obiectul controlului pe care Curtea Constituțională îl exercită. Acceptarea ideii contrare, cu consecința cenzurării legalității actelor de urmărire penală îndeplinite în cauză, ar însemna acceptarea încălcării, chiar de către Curtea Constituțională a competenței altor autorități publice, respectiv cea a instanțelor de judecată.

 

 

 

  • Cu atât mai puțin se poate vorbi despre încălcarea de către Ministerul Public a competenței Curții Constituționale, astfel cum s-a reținut în soluția adoptată cu majoritate de voturi de Curtea Constituțională, pentru că niciunul dintre documentele cauzei nu este de natură să probeze că ancheta penală ar viza respectarea condițiilor stabilite de art.115 din Constituție pentru adoptarea de ordonanțe de urgență (caracterul extraordinar, urgența, afectarea unor drepturi fundamentale/regimului unor instituții fundamentale).

 

 

 

  • De altfel, constatând existența unui conflict juridic de natură constituțională constând inclusiv în încălcarea competenței Parlamentului și a competenței Curții Constituționale de către Ministerul Public, Curtea a depășit limitele sesizării cu care a fost învestită, sesizare care privea raporturi juridice, respective competențe ale altor autorități publice (Guvernul și Ministerul Public).

 

 

Context

 

„Niciun ministru nu poate fi tras la răspundere pentru opiniile politice sau acțiunile exercitate în vederea elaborării ori adoptării unui act normativ cu regim de lege”, se arată în motivarea deciziei privind conflictul juridic de natură constituțională între Guvern și DNA în contextul adoptării OUG 13, dată publicității vineri de CCR.

 

 

 

Curtea Constituțională a admis pe 27 februarie sesizarea făcută de șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care a reclamat încălcarea principiului separației puterilor în stat de către DNA pentru că a deschis un dosar penal asupra modului în care a fost adoptată OUG 13 de guvernul Grindeanu.  

 

 

 

Comunicatul CCR 

 

 

În  ziua de 27 februarie 2017, Plenul Curții Constituționale (...)  a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Direcția Națională Anticorupție şi Guvernul României, cerere formulată de Preşedintele Senatului.

 

 

 

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis:

 

 

  • Curtea a constatat că a existat și există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție şi Guvernul Românieigenerat de acțiunea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție de a-și aroga atribuția de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2017, cu încălcarea competențelor constituționale ale Guvernului și Parlamentului, prevăzute de art.115 alin.(4) și (5) din Constituție, respectiv ale Curții Constituționale, prevăzute de art.146 lit.d) din Constituție.

 

  • Curtea Constituțională a constatat că aprecierea oportunității adoptării unei ordonanțe de urgență, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat (Guvernul României), care poate fi cenzurat doar în condițiile prevăzute expres de Constituție, respectiv doar pe calea controlului parlamentar, exercitat potrivit art.115 alin.(5) din Constituție.

 

  • Pe de altă parte, sub aspectul controlului asupra legalității/constituționalității ordonanțelor de urgență ale Guvernului (atât sub aspectul procedurii de adoptare, cât și al conținutului normativ), singura autoritate abilitată să efectueze această verificare este Curtea Constituțională, nicio altă instituție publică neavând competența materială în acest domeniu.

 

În fine, Curtea a reținut că, în acord cu Raportul privind ”Relația dintre răspunderea politică și răspunderea penală în ceea ce privește activitatea membrilor Guvernului” (adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept - Comisia de la Veneția, cu ocazia celei de-a 94-a Sesiuni Plenare, desfășurate la Veneția, în 8-9 martie 2013), într‐un stat de drept, guvernat de principiul separației puterilor, standardul de bază ar trebui să prevadă ca procedura penală să nu fie folosită ca sancțiune pentru divergențele politice. Astfel, pentru deciziile lor politice, miniștrii trebuie trași la răspundere prin mijloace politice, iar nu prin mijloace de drept penal.

 

 

 

  

 

Declarații ale președintelui Curții Constituționale făcute presei după deliberări

 

 

Valer Dorneanu a fost parlamentar al partidului aflat la guvernare care a dat OUG 13

 

Președintele CCR Valer Dorneanu spune că DNA ”a perturbat buna activitate a guvernului și relația care trebuie să existe între cele trei autorități: judecătorească, executivă și legislativă”. Dorneanu spune că DNA a acționat într-un mod care ”excede cadrul său” și că felul în care DNA și-a intrumentat ancheta este de competența CCR: verificarea avizelor, a oportunității urgenței etc. Dorneanu s-a exprimat inclusiv împotriva descinderilor DNA la ministerul de Justiție. El a spus că procurorii trebuie să se încadreze strict în cercetarea răspunderilor penale fără o încălcare a prerogativelor care sunt de competența CCR.

 

 

 

 

  • "Consideram ca s-a perturbat buna activitate a Guvernului si relatiile care trebuie sa existe intre cele 3 autoritati: judecatoreasca, executiva si legislativa", a declarat dupa deliberarile Curtii, presedintele CCR, Valer Dorneanu. Acesta a precizat ca un conflict intre autoritati apare in mai multe conditii, inclusiv cand "exista divergente cu privire la intinderea atributiilor fiecareia”.

 

 

  • "Daca Parchetul s-ar fi limitat sa verifice daca s-ar fi savarsit o infractiune, lucrurile s-ar fi desfasurat firesc. PNA (DNA, n.red.) a inceput o actiune cu descinderi la Ministerul Justitiei, audieri de la cel mai mic la cel mai mare, in legatura cu felul in care a fost adoptat un act normativ. Ordonanta de urgenta e un act normativ cu putere de lege, care se aproba conform art. 115 din Constitutie de Guvern, care in acest caz e o putere delegata din partea autoritatii legislative. DNA s-a apucat sa verifice in ce masura au fost indeplinite conditiile de aprobare a unei OUG, conditia extraordinara, daca s-a motivat sau nu urgenta... A mai verificat daca s-au primit toate avizele de la Consiliul Legislativ, de la CSM, lucruri care exced PNA (DNA, n.red.). Aceste verificari se fac de catre CCR in cadrul controlului de constitutionalitate", a declarat Valer Dorneanu.

 

 

  • Presedintele CCR a subliniat ca activitatea de legiferare "tine de puterea Parlamentului, care are suveranitate".

 

 

  • "S-a incalcat dreptul Guvernului de a aprecia oportunitatea legiferarii".

 

 

  • "Am primit astazi un anunt de la PNA (DNA, n.red.) potrivit caruia s-a clasat urmarirea penala in ceea ce priveste competenta care era de resortul ei, cercetarea conducatorului de partid (...) si s-a trimis la Parchetul General pentru celelalte doua fapte plus alte trei fapte asupra carora s-a extins urmarirea penala. Decizia noastra, are putere obligatorie, erga omnes, ea se aplica numai pentru viitor. Ceea ce a facut Parchetul (DNA, n.red.) pana aici e raspunderea lui, dar de aici inainte si DIICOT sau cui i-o da-o Parchetul General, sau DNA daca ramane solutia la el (proiectul poate fi infirmat de Parchetul General), toate actele de cercetare penala trebuie facute in asa fel incat sa nu se incalce prevederile Constitutiei", a declarat Valer Dorneanu, precizand ca procurorii pot ancheta doar "aspecte penale, care sa atraga raspunderea concreta, penala, nu ipotetica".

 

 

 

 

Cinci infracțiuni a identificat Parchetul General în dosarul emiterii OUG 13

 

 

Parchetul General arată că în dosar au rezultat indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni:

 

 

  • favorizarea făptuitorului;
  • prezentarea cu rea-credință de date inexacte Parlamentului sau președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului;
  • sustragerea sau distrugerea de înscrisuri;
  • sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri;
  • fals intelectual.

 

 

 

"Inițial, dosarul a fost înregistrat pe rolul Direcției Naționale Anticorupție, în care procurorii (...) au dispus, prin ordonanța din 24 februarie 2017, clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea prevăzută de art. 13 din Legea 78/2000, precum și disjungerea și declinarea acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție spre competentă soluționare, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor anterior menționate", conform PÎCCJ.  

 

 

 

 

***

 

 

 

Curtea Constituțională a fost sesizată de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Direcția Națională Anticorupție (DNA)

 

 

În urmă cu trei săptămâni, el susținea că anchetarea de către procurorii anticorupţie a modului în care a fost elaborată OUG 13 reprezintă o încălcare a puterii executive de către puterea judecătorească.

 

„Conflictul juridic de natură constituţională pe care preşedintele Senatului îl aduce în atenţia Curţii Constituţionale a României a fost generat de demersurile procurorilor din cadrul DNA, constând în anchetarea circumstanţelor în care a fost elaborat proiectul de ordonanţă de urgenţă al Guvernului referitor la modificarea şi completarea Codului penal, respectiv a Codului de procedură penală, fapt care a creat blocaje instituţionale”, preciza Tăriceanu, într-un comunicat de presă.

 

În opinia sa, OUG 13 abordează o temă de politică penală a statului român. Astfel, „măsurile de politică penală se află în competenţa exclusivă a Parlamentului şi a Guvernului, alte autorităţi publice, inclusiv autoritatea judecătorească, pot exprima puncte de vedere în această materie, pot şi trebuie să fie consultate, dar nu pot avea putere de interferenţă, de amestec discreţionar, inclusiv de urmărire penală, nici a structurilor Parlamentului, nici a structurilor Guvernului, se menţionează în sesizarea trimisă Curtea Constituţională a României”.

 

Totodată, Călin Popescu Tăriceanu a mai argumentat „procedând la anchetarea oportunităţii, circumstanţelor şi împrejurărilor elaborării proiectului de act normativ, reprezentanţii Ministerului Public au uzurpat unele dintre competenţele Guvernului, prin Ministerul de Justiţie, fapt care a condus la apariţia prezentului conflict juridic de natură constituţională, în sensul deciziilor CCR”, se mai arată în comunicatul transmis de Senat.

 

De asemenea, Tăriceanu cere Curţii Constituţionale să statueze că organele de urmărire penală nu pot ancheta oportunitatea elaborării unor acte normative. Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a criticat ancheta Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) la Ministerul Justiţiei (MJ) cu privire la adoptarea OUG 13, susţinând că aceasta reprezintă o imixtiune nepermisă a Parchetului în activitatea Guvernului.

 

Direcţia Naţională Anticorupţie a început o anchetă cu privire la modul de elaborarea ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale, în urma unui denunţ formulat în 24 ianuarie de Mihai Poliţeanu, Elena Ghioc şi Răzvan Patachi, membri ai asociaţiei ”Iniţiativa România”.

 

 

 

 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22