Pe aceeași temă
"Înfiinţarea ANI a fost un important criteriu de referinţă impus de UE României. Dincolo de acest aspect, politica de integritate a oricărei ţări, mai ales cea a SUA, solicită demnitarilor să-şi facă publice declaraţiile de avere şi include un sistem de sancţionare sau chiar anchetare a acestora în cazul în care nu respectă legea. Este un proces esenţial în orice democraţie funcţională. În SUA, acest sistem funcţionează de foarte mulţi ani şi este foarte util", a spus ambasadorul in interviul acordat Hotnews.
Gitenstein a mai spus că în SUA există o lege specială care interzice companiilor americane, indiferent de ţara în care îşi desfăşoară activitatea, să ofere bani, mită sau cadouri guvernelor.
"Multe alte ţări nu au asemenea legi, aşadar nu ne aflăm pe picior de egalitate. Unii dintre competitorii noştri, chiar şi aici, în Europa, joacă după alte reguli. Noi ne-am dori să existe un tratament egal. Ne-am dori ca legea să se aplice la fel companiilor americane, celorlalţi investitori din România sau cetăţenilor români. Cu cât există mai puţină corupţie, mai multă transparenţă, cu cât legile sunt aplicate în mod egal şi corect, cu atât investiţiile americane se vor dezvolta în România iar cetăţenii români vor avea de câştigat. Am văzut unele sondaje care arătau că existenţa corupţiei şi neaplicarea legii sunt principalele motive pentru care tinerii români decid să părăsească România. Această ţară îşi pierde tânăra generaţie de antreprenori, oameni de ştiinţă, de fapt viitorul", a spus Gitenstein.
In opinia ambasadorului american, prin desfiintarea atributiilor ANI, "se distruge întreaga strategie menită să garanteze transparenţa şi corectitudine în declaraţiile de avere. Dacă persoanele care nu îşi declară toate veniturile nu sunt sancţionate, cum poţi avea garanţia că acestea îşi vor completa cu onestitate declaraţiile de avere? Argumentul că declaraţiile de avere trebuie să fie păstrate de ANI şi nu făcute publice, fiindcă ar fi o încălcare a dreptului la viaţă privată, mi se pare îngrijorător. În SUA, există o regulă simplă: demnitarii sau persoanele care candidează pentru funcţii publice nu se pot aştepta că sursele veniturilor să rămână secrete, pentru că oamenii au dreptul să le cunoască, au dreptul să ştie de unde provin banii".
Întrebat despre faptul că unul dintre argumentele Curţii Constituţionale a fost tocmai că legea ANI încalcă dreptul la viaţă privată, Gitenstein a zis că într-adevăr dreptul la viaţă privată este una dintre cele mai importante libertăţi civile.
"Depinde însă de situaţie. Ai drept la viaţă privată în dormitor, dar nu pe o stradă publică. (...) Atunci când candidezi pentru o funcţie publică sau deţii o funcţie publică, nu trebuie să te aştepţi ca sursele veniturilor tale să rămână secrete. În plus, legea este foarte clară în aceasta privinţă. În legea românească se specifică foarte clar ce anume trebuie declarat. Orice politică de integritate se bazează pe astfel de prevederi standard", a mai spus Gitenstein.
El a spus că situaţia este aceeaşi şi în Statele Unite. "Şi eu, în calitate de ambasador al SUA, trebuie să declar toate veniturile mele şi ale soţiei, obţinute nu doar în anul precedent, ci în ultimii doi ani, înainte de a fi numit într-o funcţie publică", a spus el, adăugând că toţi cei care deţin funcţii publice în SUA trebuie să facă acest lucru.
Gitenstein a mai apreciat că dacă Guvernul nu va putea trece prin Parlament o nouă lege care să permită ANI să funcţioneze cu puteri depline ar apărea "o mare problemă", adăugând însă că este optimist şi nu cred că se va întâmpla acest lucru.
