Pe aceeași temă
Specialistii in fiscalitate sustin ca cele mai recente decizii ale guvernantilor vor avea un efect devastator asupra economiei, mai ales asupra mediului privat, care este obligat sa scoata bani din piatra seaca pentru a sprijini acum financiar bugetul statului, care nu are cum sa faca altfel fata promisiunilor electorale ale puterii, scrie ziare.com.
Incompetenta devastatoare
Florin Citu, economist si vicepresedinte PNL, sustine ca declaratiile lui Misa arata ca ministrul de Finante nu stie cum se plateste salariul in Romania.
"Incompetenta ministrului Ionut Misa devine devastatoare pentru economie. A spus atat de multe lucruri care nu sunt adevarate si ar trebui sa le demontam pe toate. Angajatorul, astazi, contribuie foarte mult la bugetul de stat si este solidar cu angajatul, pentru ca plateste 23% din acele contributii (...). Ionut Misa nu stie cum se plateste salariul in Romania", a declarat Citu la RFI Romania. "In acelasi timp, domnul Ionut Misa are probleme de a intelege sau nu cred ca stie legile din Romania, pentru ca in acest moment exista o taxa de 0,25% pentru plata creantelor salariale, constituirea unui fond de garantare pentru plata creantelor salariale, care se aplica la fondul de salarii. La aceasta taxa face referire, dar este in legea 200 din 2006, care transpune o directiva europeana. Deci ceea ce ne spune domnia sa este ca vrea sa creasca aceasta contributie de la 0,25% la 2%, vrea sa creasca taxele pe angajator", avertizează senatorul PNL.
Cel mai distructiv ministru
Claudiu Nasui, specialist in finante, deputat USR, considera ca Ionut Misa va ramane in istorie drept "cel mai distructiv ministru de Finante pe care l-a avut Romania". Acesta face un bilant al mandatului lui Misa, in care ministrul "a reusit deja sa goneasca bine de tot investitorii straini (-18,6%) prin haosul de declaratii si propuneri proaste cu care merge pana in panzele albe. A reusit performanta de a provoca o criza bursiera prin declaratiile despre desfiintarea pilonului 2 inca din timpul audierilor (idee la care inca nu a renuntat). A fost principalul sustinator al Split-TVA, un experiment fiscal unic in lume despre care toata lumea i-a spus ca va fi un dezastru. Un experiment care este deja in vigoare pentru ca s-au grabit sa-l treaca prin ordonanta si pentru care nu avem nici derogare de la UE, desi avem nevoie. A mintit ca nu creste taxe si impozite, dupa care a crescut accizele pe carburanti cu 20% de la o luna la alta. A speriat investitorii prin acel impozit pe cifra de afaceri. Si inca nu s-a potolit cu pilonul 2, caruia tot mai vrea sa-i ia contributiile. Iar acum ce ne spune? Ca ne va mai pune o noua taxa de 2%. Atat. Nu stim din ce, nu stim de unde. Stim doar ca va fi 2% si ca se va numi "de solidaritate"", scrie pe ">Facebook Claudiu Nasui.
În condițiile acestea este destul de lesne de înțeles de ce, deși avem creștere mare, nu avem investiții și nici oameni care se întorc în țară, ba dimpotrivă. Toate semnalele ne arată că mergem cu viteză accelerată spre zid, scrie deputatul USR.
Ionel Danca, finantist si fost consilier al premierului Dacian Ciolos, trece in revista cele mai noi decizii anuntate de Putere la nivel economic si impactul loc in societate. "Taxa de solidaritate, de la discutate si uitate revine in actualitate. Impozitul zero pentru venituri mai mici de 2.000 de lei se amana, nu se stie pana cand. Reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% si a contributiilor de la 39% la 35% anuleaza scaderea salariilor prin mutarea contributiilor de la angajator la angajat. Majorarea salariilor din sectorul public cu 25% de la 1 ianuarie 2018 este anulata prin transferul contributiilor la angajat. Legea pensiilor care promitea majorarea pensiilor prin cresterea punctului de pensie pana la aproape 1.800 lei in 2020 nu este prevazuta in bugetul pentru anul viitor. Nu, nu sunt probleme cu banii pentru salarii si pensii in 2018... Intre timp, au crescut impozite, taxe, accize, preturile, inflatia, ROBOR, ratele personale, imprumuturile publice, deficitele comerciale si bugetare, samd. Imi pare rau sa am dreptate, pentru ca e vorba de viata oamenilor... dar am spus-o de mai multe ori ca nu se poate si ca se va ajunge aici. Indrazneste sa crezi in #minciunaPSD!", scrie tot pe Facebook Ionel Danca.
90 la sută din taxa de solidaritate va merge la bugetul de stat, a spus ministrul Finanțelor în replică la nemulțumirile privind nou-introdusa taxă.
Inițial, MIșa a spus, invocând directiva europeană, că este ”pentru toţi angajaţii pentru companiile la care au lucrat si au intrat în insolvenţă. Se doreşte asigurarea angajatului în situaţia în care angajatorul nu i-a plătit contribuţiile şi intră în insolvenţă".
Pentru că, într-adevăr, așa prevede o deciziei a comisiei economice a Comisiei Europene. Numai că aplicarea ei e făcută strâmb, doar responsabiltiatea este aruncată la CE. Pentru ca apoi să revină și să recunoască faptul că doar 10% din această taxă se duce la cei afectați de insolvență, pentru că ”din 2 %, 90% merge la bugetul de stat pentru a acoperi diferite destinaţii în funcţie de soluţiile bugetare, şi 10 % către sprijinirea tuturor salariaţilor care se pot confrunta cu o situaţie în care angajatorul intră în insolvenţă şi nu le achită obligaţiile angajaţilor, fiindu-i afectată pensia. 90% va fi venit la bugetul de stat şi va avea ca destinaţia plata către anumite obligaţii sociale”.
”Diferite destinații în funcție de soluțiile bugetare” - termen extrem de cuprinzător, pe cât de vag. În care ”obligații sociale” este termenul cheie cu privire la aceste ”destinații”.
"E vorba de o contribuţie de solidaritate socială, nu e taxă nouă. În baza legii 200 din anul 2006, există un fond de sprijinire a salariaţilor pentru care angajatorul nu plăteşte contribuţii. Există, de asemenea, o directivă europeană, o decizie a Consiliului, nr. 80/987 a Comisiei Economice Europene, care reglementează instituirea unui fond pentru toţi angajaţii pentru companiile la care au lucrat si au intrat în insolvenţă. Se doreşte asigurarea angajatului în situaţia în care angajatorul nu i-a plătit contribuţiile şi intră în insolvenţă", a declarat ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, citat de România liberă.
Ministrul susţine că poate fi stabilită orice valoare, iar directiva europeană nu prevede un procent fix.
"Acest 2% nu înseamnă integral fondul de salarii. O parte se va continua ca venit la bugetul de stat, ca ulterior de la bugetul de stat să fie acoperite financiar pentru partea de sănătate şi pentru asigurări sociale. Din 2 % ,90 % merge la bugetul de stat pentru a acoperi diferite destinaţii în funcţie de soluţiile bugetare, şi 10 % către sprijinirea tuturor salariaţilor care se pot confrunta cu o situaţie în care angajatorul intră în insolvenţă şi nu le achită obligaţiile angajaţilor, fiindu-i afectată pensia. 90% va fi venit la bugetul de stat şi va avea ca destinaţia plata către anumite obligaţii sociale", spune Mişa.
Măsura ar urma să fie aplicată începând cu 1 ianuarie 2018, fiind în circuitul de avizare, urmând a fi postată pe site în perioada următoare, a explicat Mişa, precizând că toate ţările din UE aplică acest procent.
Nemulțumit de modul în care au fost titrată vestea în presă, MIșa a revenit cu explicații detaliate și într-un comunicat de presă.
”Contribuția pentru solidaritate socială nu este o taxă nouă, ci o contribuție socială corelată cu măsura privind reducerea numărului contribuțiilor sociale și cu necesitatea asigurării prestațiilor sociale de care beneficiază salariații în conformitate cu principiile care stau la baza sistemelor de asigurări sociale, cum ar fi principiul contributivităţii și cel al solidarităţii sociale.
Contribuția se plătește la bugetul de stat și se datorează de către angajatori la fondul brut de salarii, fiind destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, cum ar fi indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale. Nivelul contribuției este stabilit astfel încât să asigure necesarul pentru plata prestațiilor sociale de care beneficiază salariații.
În ceea ce privește Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, obligativitatea constituirii acestuia este instituită prin Legea nr.200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare, care transpune Directiva Consiliului nr.80/987/CEE privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la protecţia salariaţilor în cazul insolvabilităţii angajatorului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr.L283 din 28 octombrie 1980, cu modificările aduse prin Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr.2002/74/CE, publicată în Jurnalul Oficial nr. L270 din 8 octombrie 2002.
Din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale se asigură plata salariilor în situația în care angajatorii intră în insolvență, în limita a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.”
