Pe aceeași temă
Coaliţia pentru Universităţi Curate a evaluat 42 de universităţi din punctul de vedere al transparenţei, al corectitudinii administrative şi academice, al calităţii guvernanţei şi al managementului financiar. Topul integrităţii universitare arată că România nu are nicio facultate de 5 stele, existând, în schimb, şase facultăţi care au obţinut 0 stele, facultăţi în care nimeni nu şi-ar dori să studieze. Proiectul vine într-o perioadă în care serioase semne de întrebare legate de calitatea învăţământului superior sunt ridicate de absenţa României din topul primelor 500 de universităţi din lume, dar şi de scandaluri de tipul celui legat de diplomele false.
Campioni şi codaşi
Conform criteriilor CUC, universitatea model, de 5 stele, ar fi una transparentă, care să publice toate informaţiile de interes public şi care să faciliteze accesul studenţilor şi al celor interesaţi la orice informaţie relevantă pentru universitate, care să aibă un regulament strict, care să combată cazurile de plagiat, să respecte orarul cursurilor, care să dovedească o riguroasă administrare a finanţelor şi care să permită o reală participare a studenţilor la luarea deciziilor. De asemenea, gradaţiile de merit ar trebui acordate doar după un dovedit merit academic şi ştiinţific. Nicio universitate de stat din România nu a primit din partea CUC 5 stele.
Trei universităţi se pot în schimb lăuda cu 4 stele: Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ din Cluj Napoca şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi.
Pe de altă parte, 6 instituţii de studii superioare au primit din partea CUC 0 stele. Este vorba despre Universitatea „Constantin Brâncuşi“ din Târgu Jiu, Universitatea „Aurel Vlaicu“ din Arad, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti, Universitatea „Eftimie Murgu“ din Reşiţa, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti şi Universitatea de Ştiinte Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti.
Motivele se datorează fie lipsei de transparenţă, ceea ce a dus la imposibilitatea evaluării, fie faptului că „sunt foarte problematice din punct de vedere al integrităţii“.
Pentru o viaţă academică mai bună...
Raportul Coaliţiei pentru Universităţi Curate se încheie cu o serie de recomandări în vederea îmbunătăţirii calităţii sistemului universitar.
Primii vizaţi sunt profesorii. Astfel, Coaliţia recomandă o revizuire a procesului de selecţie şi de promovare a cadrelor didactice. Pentru aceasta, domeniul cercetării ar trebui să primească mai multă atenţie, fenomenul nepotismului ar trebui stârpit, la fel cum ar trebui să se procedeze cu moda normelor multiple, prin care diverse personalităţi devin cadre didactice la mai multe universităţi, dar îşi neglijează flagrant îndatoririle.
Alte recomandări sunt legate de combaterea plagiatului şi de creşterea transparenţei în ceea ce priveşte informaţiile de interes public. De asemenea, CUC recomandă o îmbunătăţire a metodelor şi procedurilor de control şi audit ale ministerului.
Concluzia raportului este că „sistemul învăţământului în România se bazează pe acumularea de calificări formale. Deşi nu este uşor să fie transformat într-unul bazat pe stimularea cercetării, performanţei intelectuale şi a inovării, din cauza moştenirii noastre comuniste, nu este nici imposibil“.
Ce este Coaliţia pentru Universităţi Curate
CUC a fost lansată în octombrie 2007 de către Societatea Academică Română, ca un semnal de alarmă asupra problemelor grave cu care se confruntă învăţământul superior din România.
Proiectul pilot al CUC s-a desfăşurat în anul universitar 2007–2008 şi a evaluat 5 instituţii de studii superioare. Rezultatele au indicat probleme serioase, precum restricţionarea accesului la informaţii de interes public, toleranţa crescută la cazurile de plagiat, nepotismul, incapacitatea legală de a angaja cadre didactice cu reputaţie internaţională sau neimplicarea reală a studenţilor în procesul decizional.
La ambele proiecte, analiza a fost realizată în colaborare cu echipe de evaluatori formate din experţi şi studenţi care au discutat cu sindicatele, conducerea universităţii şi studenţii, dar au şi cercetat documente de interes public pe care universităţile au fost nevoite să le pună la dispoziţia evaluatorilor în baza Legii 544/2001.
