Nistorescu, dubla deziluzie

Andreea Pora | 11.08.2009

Pe aceeași temă

Revenirea în presa centrală a fostului jurnalist Cornel Nistorescu a generat o aprigă polemică, motivată de gestul lipsit de orice deontologie profesională de a opri de la publicare articolul despre colaborarea cu Securitatea a prietenului său Petru Romoşan şi de mazilire a vocilor necritice la Traian Băsescu, împotriva căruia Nistorescu a dezvoltat o fixaţie maladivă, ale cărei resorturi rămân ascunse în meandrele frustrărilor personale şi profesionale. Mediatizarea scandalului, metodă prin care Nistorescu speră să relanseze ziarul, în lipsa unei viziuni editoriale coerente, alta decât lupta împotriva preşedintelui, a scos de la naftalină întâmplări şi opinii care adaugă tuşe noi personajului.

În Evenimentul zilei din 13 iunie 1997, Nistorescu făcea unul dintre cele mai realiste portrete ale celui care acum îi este patron şi vecin de vilă la Snagov: Sorin Ovidiu Vântu. „Adulmecă banii aşa cum somnul adulmecă noaptea pe lună peştii mărunţi care vagabondează prin valuri“, „dădea bani cu geamantanul“, „fără să lase urme“, politicienilor de toate culorile şi avea „o armată de foşti ofiţeri de Securitate şi contrainformaţii“. În viziunea lui SOV, după chiar spusele de atunci ale lui Nistorescu, presa are nevoie de „oameni fără principii“, un astfel de om fiind chiar şeful de gazetă. „Angajăm un redactor-şef şi acesta execută ordinele prin telefon“, dar este nevoie de „o echipă profesionistă de informatori în reţea“, continuă Nistorescu descrierea lui Sorin Ovidiu Vântu, pentru care a ajuns să „transpire“ peste 11 ani. Între timp însă, Nistorescu şi „maleficul“ personaj au ajuns „vecini gard în gard“, iar noul şef al Cotidianului susţine (în interviul acordat Evenimentului zilei din 5 august) că ştie sigur că „la nivelul aproape al tuturor redacţiilor din România există oameni ai serviciilor secrete în poziţii importante, nu neapărat simpli redactori“. Aceştia nu ar executa însă ordinele lui SOV, aşa cum credea Nistorescu anului 1997, ci, evident, ale lui Traian Băsescu.

Majoritatea celor care au comentat zilele acestea cazul Nistorescu - listă lungă şi sonoră - atribuie metamorfoza acestuia apropierii de Sorin Ovidiu Vântu. „Deraierea lui Nistorescu e lesne psihanalizabilă. În clipa de faţă, el, fosta vedetă, fostul tartore jurnalistic, ziaristul doldora de bani nu mai contează decât în postura maniacală de clănţău anti-Băsescu“, scrie Mircea Mihăieş în Evenimentul zilei. „Fostul gazetar a intrat cu simbrie în lumea lui Ciucurel Pasha, pe care o demasca acum câţiva ani. A ajuns şi el un Ciucurel vibratil. Nevrozele sale televizate par ecoul agitaţiei patronului. Afacerile lui SOV merg tot mai prost.

Câteva investigaţii în curs şi criza economică l-ar putea îngenunchea, iar Sorin Ovidiu Vântu trăieşte live acest coşmar“, susţine la rândul lui Dan Tăpălagă pe HotNews. Despre acesta Nistorescu spune că „i-a dat o slujbă când i-a fost greu“. Ce nu spune Nistorescu este că Tăpălagă, ca şi mulţi alţi jurnalişti care au făcut Evenimentul în perioada lui de glorie, şi-au pierdut slujba şi din cauza solidarizării cu Nistorescu în scandalul din 2004 cu trustul Ringier. Nistorescu a fost „înlăturat“ de la EVZ contra unei sume cu multe zerouri, iar la câteva luni după, când echipa redacţională era în grevă şi protesta, marele caracter continua să-şi publice editorialele în semn de „solidaritate“ cu „cauza“ ziarului. Evident, tot pe sume frumuşele. Mustăcea şmecher.

La fel cum, în momentul de faţă (Evenimentul zilei, 5 august), vorbeşte despre relaţia sa cu Securitatea ca fiind una inteligentă“. „Am scăpat în aşa fel încât să nu semnez nimic, să nu am niciun fel de angajament. Am glumit cu ei, am spus bancuri, am băut bere şi cu unii dintre ei, am spus şi prostii - la alţii le-am spus diverse lucruri contrariante...“ Confesiunea se opreşte însă aici, iar cititorii nu află nici ce „prostii“ sau „lucruri contrariante“ le spunea securiştilor. Aşa cum reiese din multe din dosarele aflate în arhivele Securităţii, aceste „taclale“ conţineau de multe ori un bagaj informativ mult mai interesant decât delaţiunile scrise. În general vorbind, şmecheria nu salva turnătoria.

Numirea lui Nistorescu la conducerea Cotidianului a fost percepută ca o încercare a lui Sorin Ovidiu Vântu de a crea încă un bastion al luptei împotriva lui Băsescu, menit să mai închidă câteva guri. Iată ce scrie Mircea Cărtărescu în editorialul din 7 august al EVZ: „Pentru mine personal, faptul că l-am susţinut pe Traian Băsescu, că am crezut în el, că în ciuda defectelor lui omeneşti nu l am lăsat baltă, deşi am scris mereu critic când am crezut că e cazul, s a transformat într-o usturătoare înfrângere. Am devenit, alături de Liiceanu, Vladimir Tismăneanu sau Patapievici, un pupincurist al lui Băsescu, pe când Geoană, Voiculescu, Vadim, Tăriceanu, Nistorescu, Patriciu, Roşca  Stănescu şi legiuni întregi de alţi patrioţi din politică şi din cultură sunt campioni ai democraţiei. Ei au văzut limpede ameninţarea dictaturii, pe când noi ne-am dat de partea ei. Noi suntem cei orbi (sau poate cei îmbogăţiţi de Băsescu, sau poate cei fascinaţi de puterea absolută), pe când ei, cu ochii lor albaştri aţintiţi în zare, au văzut limpede în viitor“.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22