Numirea șefilor Justiției: Dragnea nu e de acord cu scoaterea președintelui din procedură

Iulian Popescu | 28.01.2016

Liviu Dragnea a declarat, citat de Realitatea TV, că are rezerve față de propunerea lui Călin Popescu Tăriceanu de a-l scoate pe șeful statului din ecuația numirii șefilor din justiție. Ar semăna cu ce intenționează liberalii cu schimbarea legislației privind localelor, susține Dragnea.

Pe aceeași temă

 

"Deocamdată nu vorbim de a susține niște intenții, dar am rezerve pentru că și acolo (în justiție – n. red.) se fac numiri în câteva luni și e similar cu ce se intenționează la legea alegerilor locale, adică se schimbă regulile foarte repede înainte de a se face aceste numiri. Am mai văzut așa ceva prin 2005, când guvernarea Năstase introdusese acest sistem convenit cu UE și a venit guvernarea ultrademocratică a lui Băsescu și Monica Macovei care au făcut ca aceste numiri să fie politice", a afirmat Dragnea.

 

El a atras atenția că nu se pune în discuție ce formulă e mai bună, ci momentul:

"Nu discut care variantă este mai bună, dar noi avem foarte mari rezerve când apar dorințe de modificare a unor proceduri exact înainte să se întâmple numirile respective", a mai adăugat Dragnea.

 

***

 

Călin Popescu Tăriceanu a depus un proiect de lege prin care vrea schimbarea mecanismului de desemnare a șefilor din Justiție. Președintele și ministrul Justiției ar urma să fie eliminați din procesul de numire a șefilor Parchetelor și Înaltei Curți. Măsura e anticonstituțională.

 

La acest moment, șefii parchetelor sunt desemnați de președintele statului, la propunerea ministrului Justiției, la care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) emite un aviz consultativ. Iar președintele Înaltei Curți e numit tot de șeful statului, la propunerea CSM. Însă proiectul de lege al lui Tăriceanu vrea să schimbe radical situația.

 

Președintele Senatului propune ca procurorul general, șeful DNA și cel al DIICOT să fie desemnați de către Consiliul Superior al Magistraturii, consiliu ce ar urma să decidă și în ce privește revocările din funcție. De asemenea, președintele ICCJ ar urma să fie ales de către judecătorii Înaltei Curți, din rândurile lor.

 

Potrivit România Liberă, în CSM ar exista un current favorabil lui Tăriceanu pentreu schimbarea legii de numire a procurorilor. Argumentul oficial al șefului Senatului e necesitatea de a elimina politicul din Justiție. Dar momentul în care a fost lansată propunerea ridică semne de întrebare.

 

Asta în condițiile în care 2016 este anul în care mandatele procurorului general Nițu – deja afectat de scandalul coloanelor oficiale ale lui Gabriel Oprea –, cel al șefei DNA, Kovesi, și mandatul șefei Înaltei Curți, Livia Stanciu, expiră în această primăvară. Iar noua sesiune parlamentară stă să înceapă.

 

Mai mult decât atât, propunerea lui Tăriceanu nu e prima de acest tip. O inițiativă similară a fost convenită cu CSM, în cadrul întâlnirilor avute cu reprezentanții instituției. Însă varianta șefului Senatului e mai restrictivă. În timp ce Consiliul propunea eliminarea din mecanism numai a ministrului Justiției, Tăriceanu vrea să anuleze și rolul președintelui țării.

 

Varianta CSM: “Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii-șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii”.

 

Varianta lui Tăriceanu: : „Procurorul general de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de către Consiliului Superior al Magistraturii”.

 

Ar putea fi vorba, totuși, și despre un calcul prin care varianta propusă de șeful Senatului să facă propunerea CSM dezirabilă pentru a intra în circuitul legislativ. Asta în condițiile în care inițiativa lui Tăriceanu vine în contradicție cu Constituția țării. Legea Fundamentală legiferează la articolul 134, alineatul 1 (Atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii), că CSM “propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii”.

 

Mutarea ar putea să însemne și o depersonalizare a responsabilității numirilor în funcțiile cheie din Justiție. Monica Macovei susține că atunci când au loc întelegeri politice în dauna respectării legii, vor apărea controverse. “Cel mai important este principiul responsabilității personale, indiferent de contextul politic și de majorități politice, pentru ca aceste numiri să rămână în afara influențelor politice. O astfel de responsabilitate și-o poate asuma ministrul Justiției, și nu un organism colectiv ca CSM, unde votul este secret și nimeni nu poate fi tras la răspundere”, transmite europarlamentarul într-un comunicat.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22