Pe aceeași temă
Printre semnatari se numără ActiveWatch, APADOR-CH, Greenpeace România, Institutul pentru Politici Publice sau Salvați Copiii.
Organizațiile civice acuză Guvernul că „adaugă din proprie inițiativă asociațiile, fundațiile și federațiile, într-un aparent exces de zel europenist, ca entități raportoare obligate să comunice datele personale ale beneficiarilor”. „Astfel, vor trebui raportate datele personale ale jurnaliştilor sau ale copiilor care participă la orice fel de activitate organizată de ONGuri”, potrivit sursei citate.
Semnatarii acuză și faptul că, „fără nici un temei, societatea civilă este plasată în aceeași categorie de risc financiar cu furnizorii de servicii de jocuri de noroc și cu instituțiile bancare. Fără publicarea niciunei analize de risc, așa cum recomandă standardele internaționale în materie, ONG-urilor li se impun așadar niște obligații de raportare la care cu greu vor face față până și profitabilele bănci și păcănele”.
În discuție este Proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, adoptat de Guvern în 31 mai 2018.
„Încercând să transpună cea de a patra Directivă UE privind spălarea banilor, proiectul guvernului a suscitat deja critici puternice din partea sectorului ONG. Acesta va influența grav activitatea societății civile, prin introducerea obligativității de comunicare către Guvern a datelor de identificare a beneficiarilor organizațiilor neguvernamentale, sub sancțiunea extremă a dizolvării în caz de neconformare”, spun semnatarii.
Ce efecte va avea acest proiect, în opinia celor peste 60 de ONG-uri:
- închiderea completă a organizațiilor care lucrează în beneficiul celor mai vulnerabile grupuri: persoane abuzate, persoane cărora nu li se respectă drepturile omului, persoane afectate de sărăcie extremă sau la
- reducerea drastică a numărului de cetățeni care apelează la serviciile organizațiilor neguvernamentale;
- statutul de entitate raportoare, impus ONGurilor prin interpretarea exagerată a directivei, are și el efecte foarte nocive asupra activității ONGurilor. Astfel, doar unul dintre efecte este că ONGurile nu vor mai putea încheia parteneriate între ele fără a se informa reciproc și oficial despre listele complete ale beneficiarilor lor, inclusiv persoane fizice, cu nume, prenume și toate datele de stare civilă din documentele de identitate
Aceste ONG-uri cred că în actuala formă proiectul de lege „nu va asigura atingerea obiectivului final al directivei, căci în fapt, nici societatea civilă nu va putea raporta, nici autoritățile nu vor putea procesa volumul uriaș de informații”.
Este citat exemplul sectorului serviciilor de asistență socială și conexe (socio-educaționale sau socio-medicale, locuire, mediere pentru piața muncii etc.) furnizate de către organizațiile neguvernamentale, unde există un număr de aproximativ 350.000 de beneficiari anual.
„Situația este cu atât mai gravă cu cât legea contrazice vădit una dintre sursele esențiale prin care Guvernul își fundamentează proiectul de lege: Recomandările FATF (Financial Action Task Force), organizația inter-guvernamentală care lucrează pentru reducerea spălării banilor și finanțării terorismului. Recomandarea 8 a FATF vizează direct organizațiile non-profit și impune exact ceea ce Guvernul României nu a făcut: la nivelul entităților non-profit, orice abordare a problemei se face prin analiza riscului și prin măsuri proporționale cu riscul identificat. Cum în România nu a fost publicată nicio evaluare a riscului terorist de la nivelul sectorului ONG, este de neînțeles cum măsurile exagerate de mai sus sunt proporționale cu pretinsul risc”, potrivit sursei citate.
„Forma actuală a proiectului de lege este așadar inacceptabilă pentru o societate civilă funcțională dintr-un stat european. Prevederile excesive și dăunătoare referitoare la asociații, fundații și federații trebuie blocate în Parlament„, mai spun aceste ONG-uri.
ONG-urile semnatare:
FDSC
APADOR-CH
ACCEPT
ActiveWatch
Alături de Voi
Asociația Anais
Asociația Dăruiește Viață
Asociația Front
Asociația Groundfloor Group
Asociația Institutul Prezentului
Asociația Mame pentru Mame
Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G.
Asociația pentru Relații Comunitare
Asociația SAMAS
Asociatia Transcena
Centrul Cultural Clujean
Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi
Centrul pentru Inovare Publică
Centrul pentru Jurnalism Independent
Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
Centrul pentru Legislație Nonprofit
CeRe Centrul de Resurse pentru participare publică
Colectiv A
CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate
CRPE Centrul Român de Politici Europene
ECPI Euroregional Center for Public Initiatives
Expert Forum
Federația Dizabnet – Rețeaua prestatorilor de servicii pentru persoane cu dizabilități
FOND Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare
FONPC Federația Organizațiilor Neguvernamentale
FONSS Federația Organizațiilor Neguvernamentale
Fundația Agenția Împreună
Fundația AltArt pentru Artă Alternativă
Fundația Civitas
Fundația Comunitară Bucuresti
Fundația Comunitară Bucuresti
Fundația Crucea Alba
Fundația Estuar
Fundația Gabriela Tudor
Fundația Inimă de Copil
Fundația Inovații Sociale Regina Maria
Fundația Little John’s (Cisnădioara)
Fundația Noi Orizonturi
Fundația PACT
Fundația pentru Parteneriat
Fundația Sensiblu
Greenpeace România
Grupul PONT
Hope and Homes for Children
HOSPICE Casa Sperantei
Institutul pentru Politici Publice
Let’s Do It, Romania!
MagiCAMP
Mediawise Society
MetruCub – resurse pentru cultură
Miliția Spirituală
Opportunity Associates România
Organizaţia Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual
Rețeaua Națională a Muzeelor din România
Roma Education Fund
Salvați Copiii România
Societatea Academică din România
Techsoup Romania
TERRA Mileniul III
Terre des Hommes Elveția
Valentina România
Florian Matei-Popescu, cercetător la Institutul de Arheologie “Vasile Parvan” al Academiei Romane, Bucuresti
Prof. Dr. Mihaela Lambru , Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
