Pe aceeași temă
De la acest ultim prag autoritățile locale ar fi obligate să asigure acest drept. Unda verde primită de la PSD vine în contextul în care Liviu Dragnea susținea, marți, că „sub nicio formă” nu va accepta scăderea pragului după dorința UDMR, conform Digi24.
Este vorba despre proiectul UDMR de modificare a Legii administrației publice locale (nr. 215/2001), depus de 30 de senatori și deputați ai Uniunii pe 29 mai 2017. Proiect pe care PSD au vrut să-l voteze pe repede-înainte și în iunie, când negociau cu UDMR voturile necesare pentru căderea Guvernului Grindeanu.
Proiectul UDMR conține mai multe modificări importante. Una dintre ele privește pragul de la care administrațiile locale și instituțiile din subordinea lor sunt obligate să asigure folosirea limbii materne. În prezent, acesta este de 20%, iar UDMR îl dorește redus la 10%.
Forma propusă de UDMR pentru alin. 1 art. 19 din Legea nr. 215/2001: „În unitățile administrativ-teritoriale, în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 10% din numărul total al locuitorilor care și-au declarat apartenența etnică sau în care există un număr semnificativ de cetățeni aparținând minorităților naționale, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice din subordinea acestora (...) au obligația să asigure în raporturile cu aceștia folosirea limbii materne”, conform Digi24.
Apoi, un alt paragraf lămurește și ce ar trebui să se înțeleagă prin „număr semnificativ de cetățeni aparținând minorităților naționale”:
a) 10.000 de cetățeni aparținând minorității naționale în unitățile administrativ teritoriale în care numărul locuitorilor este mai mare de 100.000;
b) 2.000 de cetățeni aparținând minorității naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care numărul locuitorilor este între 50.000 - 100.000;
c) 1.000 de cetățeni aparținând minorității naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care numărul locuitorilor este între 25.000 - 50.000;
d) 500 de cetățeni aparținând minorității naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care numărul locuitorilor este între 10.000 si 25.000;
e) 300 de de cetățeni aparținând minorității naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care numărul locuitorilor este sub 10.000.
Or, după cum a spus sociologul Marian Preda încă din iunie, acest al doilea paragraf ar face ca limbile maghiară și romani să devină obligatorii în toate instituțiile publice din București.
Alte două articole propuse de UDMR aduc și ele modificări esențiale. Primul se referă la unitățile administrativ-teritoriale în care minoritarii au o pondere de peste 10% și prevede că autoritățile administrației publice locale „pot adopta și folosi, alături de însemnele oficiale ale României și ale unității administrativ-teritoriale respective și alte însemne, simboluri care să exprime identitatea etnică, istorică, culturală și economică a cetățenilor aparținând minorității naționale”.
Al doilea articol prevede că autoritățile publice locale și entitățile din subordinea lor „au dreptul de a inscripționa clădirile și anexele clădirilor aflate în administrare (...) în limba minorității naționale în cauză, conform tradiției locului și a specificului limbii minoritare”.
După trei luni în care nu s-au atins de proiectul de lege primit spre avizare, membrii Comisiei de muncă din Camera Deputaților au avizat favorabil proiectul. Avizul a fost înregistrat miercuri, 13 septembrie, iar din conținutul lui aflăm că membrii Comisiei de muncă ar fi fost sesizați „în procedură de urgență” și că avizul favorabil a fost dat cu majoritate de voturi, cu doar patru abțineri.
Comisia de muncă este condusă de deputatul PSD Adrian Solomon (cel care spunea despre utilizatorii de Facebook că sunt „niște oameni tembeli”), iar PSD are 13 din cei 21 de membri. Deci, o majoritate confortabilă, la care poate adăuga și votul unui reprezentant ALDE.
Avizul favorabil dat de Comisia de muncă ar putea fi justificat doar de o înțelegere care ar fi survenit între PSD și UDMR pe subiectul extinderii drepturilor minorității maghiare, înțelegere care s-a încercat și în iunie, când liderii celor două partide negociau căderea Guvernului Grindeanu.
Marți, președintele PSD, Liviu Dragnea, susținea că „sub nicio formă” nu va fi de acord cu scăderea pragului de compoziție etnică la 10%, așa cum dorește UDMR. Întrebat cât ar trebui să fie pragul în viziunea sa, Dragnea a răspuns: „Nu știu, mai e timp. Îmi voi spune părerea într-un cadru instituțional”.
