Pe aceeași temă
UPDATE: ”Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost prezentat astăzi în plenul ECOFIN, şedinţă la care am participat alături de premierul Florin Cîţu. Astfel, ultimul pas pentru ca România să solicite avansul de 3,7 miliarde de euro din Planul Naţional şi Redresare şi Rezilienţă a fost făcut astăzi, la întâlnirea Consiliului ECOFIN, al miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană”, a scris, joi, pe Facebook, ministrul Finanţelor, Dan Vîlceanu.
Potrivit acestuia, PNRR este un program prin care România a obţinut 29,2 miliarde de lei şi care propune investiţii şi reforme profunde.
”Este un program amplu, care include 107 investiţii din toate cele 15 domenii de politici publice, cea mai mare alocare fiind la transporturi. În decembrie vor ajunge primii bani din PNRR”, a mai transmis ministrul finanţelor.
După decizia oficialilor europeni, premierul interimar Florin Cîțu a declarat că în acest moment totul „este pe umerii noștri”.
„Am plăcerea de a anunța vești bune pentru încă trei state membre. Tocmai am confirmat evaluările pozitive ale planurilor de redresare și reziliență ale Estoniei, Finlandei și României. În curând, aceste țări își vor putea primi plata de prefinanțare din Mecanismul de redresare și reziliență. Reformele și investițiile prezentate în planurile lor sprijină ferm Agenda verde și Agenda digitală ale UE”, a declarat joi Andrej Šircelj, ministrul de finanțe al Sloveniei, țară care deține președinția rotativă a Uniunii Europene, în cadrul întâlnirii Consiliului ECOFIN.
La întâlnire a participat, în format online, și premierul interimar al României, Florin Cîțu, care a explicat ulterior că nu au fost întrebări sau observații legate de PNRR-ul României și că țara noastră va primi prima tranșă de bani în luna decembrie.
„Întâlnire ECOFIN, mai scurtă decât de obicei. Partea bună este că nu au fost întrebări şi nici observaţii la PNRR-ul României. Am avut o intervenţie foarte scurtă. Tot ceea ce ţinea de Comisia Europeană a fost făcut, acum este pe umerii noştri. Urmează implementarea PNRR şi ar trebui în decembrie să avem primii bani din PNRR”, a afirmat Florin Cîţu.
Premierul interimar a precizat că mai sunt acte normative care trebuie adoptate pentru implementarea PNRR, dar acest lucru se va face, fie prin HG adoptat de către actualul guvern interimar, fie prin proiect de lege în parlament.
Comisia Europeană a adoptat, în 27 septembrie, o evaluare pozitivă a Planului de Redresare şi Rezilienţă al României, prin care se acordă României granturi în valoare de 14,2 miliarde EUR şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă.
Proiectele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă
1. Sisteme de apă şi canalizare - 1,88 miliarde de euro
- 1630 km construiți de rețele de apă
- 2470 km construiți de rețele de canalizare
- conectarea a 88.000 de gospodării la rețele de apă şi canalizare
2. Împăduriri şi protejarea diversității - 1,37 miliarde de euro
- plantate 45.000 de hectare de pădure
- 2900 habitate de pajişti reconstruite ecologic
3. Managementul deşeurilor - 1,2 miliarde de euro
- ţinta de 55% grad de reciclare în 2025
- 553 echipamente de monitorizare a poluării aerului
4. Sectorul de transport - 7,62 miliarde de euro
- 434 km de autostradă construiți
- 52 stații electrice construite
- 625 hectare de perdele forestiere
- implementarea unui nou sistem de taxare "poluatorul plăteşte"
- înnoirea a 200.000 de maşini din parcul auto până în 2026
- 311 km de cale ferată modernizată
- 110 km de cale ferată electrificată
- 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare
- 12,7 km de rețea nouă de metrou
- 32 de trenuri noi de metrou
5. Fondul pentru Valul Renovării - 2,2 miliarde de euro
- 1000 - 1500 blocuri reabilitate energetic
- 2000 clădiri publice reabilitate
6. Energie - 1,62 miliarde de euro
- 400 km rețea de distribuţie gaz metan si altele cu emisii scăzute de carbon
- finalizare punere în funcțiune a cel puțin 100MW (200MWh) capacitate de stocare energie electrică
7. Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale - 1,89 miliarde de euro
- legarea ministerelor într-o singură rețea
- 8,5 milioane de cetățeni cu carte de identitate electronică
- 300.000 de funcționari publici instruiți digital
- internet de mare viteză în 790 de sate
8. Reforma fiscală şi a sistemului de pensii - 482 milioane de euro
- creştere venituri colectate cu 3% din PIB
- 600.000 case de marcat conectate la sistemul IT ANAF
- pensii speciale limitate
- sistem nou de pensii cu indexare automată
9. Sprijin pentru mediul de afaceri, cercetare, inovare - 2,36 miliarde de euro
- 3000 de contracte de finanțare prin schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor
- 280 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pt listare la bursă
- 500 de vouchere acordate prin schema de Suport pentru mediul de afaceri
10. Fond local pentru tranziția verde şi digitală a UAT-urilor - 2,1 miliarde de euro
- 140.000 mp construiți pentru locuințe sociale
- 880.000 mp construiți de locuințe pentru specialişti în educație şi sănătate în mediul rural
- 420 autobuze electrice, cu stații de încărcare şi 50 de tramvaie (în municipii reşedință de județ)
- 6500 de stații noi de încărcare vehicule electrice
11. Turism şi cultură - 200 milioane de euro
- 30 castele, 95 biserici şi mănăstiri, 20 de sate cu arhitectură tradițională puse în valoare
- 3 castele, 11 biserici şi mănăstiri, 3 fortificații romane restaurate
-15 destinații turistice verzi certificate
- 10 prezentări naționale şi internaționale de film românesc
12. Sănătate - 2,45 miliarde de euro
- 200 de centre comunitare construite sau renovate, cu dotări noi şi personal
- 3000 de cabinete de asistenţă medicală primară dotate si renovate, în special la sate
- 26 secţii de terapie intensivă nou-născuţi, inclusiv ambulanţă transport nou-născuți
- 30 de ambulatorii reabilitate/modernizate/extinse/dotate
- 10 unităţi medicale mobile
13. România Educată - 3,6 miliarde de euro
- 50 de şcoli noi
- 1800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor
- 75.000 săli de clasă dotate cu mobilier
- 20.000 locuri de recreere şi lectură
- 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare
- 1175 SMART LAB-uri
- 140 de creşe înființate şi operaţionalizate
-10 centre de învăţământ dual.
În evaluarea Planului, Comisia a ținut cont de 11 criterii condiționate de următoarele:
măsurile au un impact pe termen lung;
măsurile adresează provocările identificate în recomandările specifice de țară sau un set semnificativ dintre acestea;
pragurile și obiectivele care permit monitorizarea reformelor și investițiilor în mod clar și realist;
planurile ating 37% din obiectivul climatic și 20% din obiectivul digitalizării;
planurile respectă principiul „să nu faci un rău semnificativ”;
planurile acordă un mecanism de control și audit adecvat și stabilesc cât de plauzibile sunt costurile.
