Pe aceeași temă
Creșterea exponențială îngrijorează zona Balcanilor și întreaga Uniune Europeană: oficial, în România există doar 36 de mii de cazuri de Covid, dar în realitate, numărul ar putea fi mult mai mare, scrie El Messaggero, prelută de Rador.
Situația din țară a fost complicată de decizia Curții Constituționale a României, conform căreia autoritățile nu au puterea de a impune carantina, spitalizarea sau izolarea. Decizia a dus la externarea a 900 de persoane infectate.
Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat o variantă modificată a legii carantinei care prevede că pacienții pot fi monitorizați timp de maximum 48 de ore, după care un medic trebuie să stabilească dacă pot fi externaţi.
Guvernanții locali nici nu vor să audă despre o revenire a lockdownului, temându-se de gravele repercusiuni economice. Și chiar dacă premierul Orban ar fi împotriva unor noi măsuri restrictive, președintele Iohannis este pentru o linie de mai mare precauție.
Balcanii
România, principalul stat din zona Balcanilor, atât în ceea ce privește extinderea geografică, numărul de emigranți şi de lucrători sezonieri, cât și importanța economică, poate deveni o amenințare pentru întreaga Europă. Reluarea infectărilor preocupă mult țări precum Italia, Germania sau Franța, care au relații economice, de producție și comerciale importante cu România și care găzduiesc mulți lucrători din țară.
După o scădere a numărului cazurilor care a dus la speranța unei atenuări a epidemiei, în ultimele zile, în zona Balcanilor a avut loc o revenire a virusului, cea mai afectată țară fiind România, unde în ultimele zile, o fabrică de prelucrare a cărnii a fost închisă după ce 93 de angajați au fost depistaţi pozitivi pentru Covid-19.
Curba de contagiune crește de câteva săptămâni și în Kosovo și Bosnia și Herțegovina, naţiuni care împreună cu Serbia, Muntenegru și Macedonia de Nord au fost incluse de Ministerul Sănătății pe lista țărilor a căror intrare este interzisă în Italia până la sfârșitul lunii iulie.
Spitalele din Bucureşti
Instituțiile din București ţin garda sus, iar ideea unui nou lockdown nu este exclusă. „Nu dorim să impunem alte restricții – a spus premierul Ludovic Orban – şi nicio măsură care să aibă un efect negativ asupra economiei, dar totul depinde de respectarea regulilor și de evoluția pandemiei”.
Între timp, președintele Klaus Iohannis, a promulgat o lege cu noi măsuri anticovid, care prevede internarea obligatorie a românilor infectați, în timp ce cei care provin din zone cu risc ridicat vor intra în carantină. Zilele trecute, sute de pacienţi internați au părăsit spitalele în urma sfaturilor medicilor.
Situaţia sanitară din ţară este atat de îngrijorătoare încât, în ultimele luni, medicii și asistentele au protestat împotriva lipsei măștilor, a mănușilor, a ventilatoarelor și au ajuns să amenințe cu încetarea activității. Trebuie menţionat faptul că în zilele dramatice ale epidemiei din Italia, medici și asistente din Romania au venit în Italia pentru a-i ajuta pe colegii din spitalul de la Lecco.
Negaţioniştii
Paolo Bonanni, epidemiolog, profesor de igienă la Universitatea din Florența, spune că este îngrijorat „de noile focare din Spania, România, Balcani și Franța. Fiecare dintre noi trebuie să fie responsabil și să nu lase garda jos”.
Vorbind într-un interviu acordat cotidianului Corriere della Sera despre tsunamiul de infecţii din SUA și Brazilia, acesta susține că „nu este o coincidență faptul că acest lucru se întâmplă în țări care sunt de fapt negaţioniste, care nu au acceptat niciodată o politică de închidere și distanțare.
Metodele de prevenţie sunt aceleaşi în toată lumea şi acestea prevăd igiena mâinilor, distanțarea şi utilizarea măștii în locuri închise. Italia, cu un lockdown serios și un comportament sever, a avut o evoluţie mai bună decât multe alte țări».
Menajerele romance şi riscul Covid-19. Familiile italiene cer o reglamentare a situaţiei
Cel mai mult îngrijorează eventualele contagieri la revenire, de la București în Italia, unde românii nu sunt doar principala comunitate străină, cu peste un milion de rezidenți, dar lucrează adesea cu oamenii cei mai vulnerabili, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu handicap sau copiii.
În prezent, lucrătorii casnici și îngrijitorii care se întorc din țara balcanică pentru a-și relua slujba după concediu sau după ce au fugit în ultimele luni, temându-se să nu rămână blocați în Peninsulă, nu sunt supuși niciunui control.
Niciun fel de restricţii
Deși România nu este parte integrantă a acordului de liberă circulație Schengen, cu toate că face parte din UE, nu există restricții pentru romanii care călătoresc în Italia (spre deosebire de ceea ce se întâmplă cu Serbia, Muntenegru și Kosovo).
„Nu există reguli care să protejeze familiile, iar acești lucrători intră în contact cu subiecți vulnerabili”, explică Andrea Zini, vicepreședinte Assindatcolf, asociația națională a angajatorilor casnici. În momentul de față este prevăzut doar ca menajerele și îngrijitorii să fie echipați cu măști, să mențină distanțarea socială – deși este imposibil, având în vedere sarcinile acestora – și să fie admişi la locul de muncă, adică să nu aibă o temperatură care să depășească 37,5 grade.
„Numai că o familie nu este o afacere – continuă expertul – Furnizarea Dpi și depistarea temperaturii este în regulă, însă testarea angajaţilor are un cost”, care ar trebui să fie susținut de „Ministerul Sănătății, căruia i-am cerut deja să monitorizeze situația”
La începutul lunii iulie, în urma ordonanţei emise de guvernatorul regiunii Veneto, Luca Zaia, care impunea izolarea și testarea lucrătorilor casnici non-europeni (deci nu români), asociația a solicitat ca aceste practici să fie adoptate în toate regiunile și aplicate tuturor cetăţenilor străini care vin să lucreze în Italia.
„Suntem îngrijorați – spune Zini – deoarece în ciuda amplorii fenomenului, nu există o soluție clară”. În Italia, de fapt, potrivit ISTAT și INAIL, ar exista cel puțin 2 milioane de lucrători casnici (doar 848 mii fiind regularizați), dintre care aproape jumătate provin din Europa de Est. Un vid legislativ care îngrijorează foarte mult.
Decizia
La începutul lunii iulie, judecătorii români au stabilit că izolarea, carantina sau internarea obligatorie în spital nu ar putea fi impuse cetățenilor printr-un ordin ministerial şi că era necesară o discuție parlamentară. Între timp, însă, potrivit ministrului sănătății, Nelu Tătaru, „cel puțin 30 de mii de persoane, între care şi cele suspectate și cele confirmate ca fiind pozitive pentru Covid 19, au părăsit izolarea”.
„Pacienți care continuă să fie contagioși – a explicat duminică, presei locale Dragoș Garofil, secretar de stat la Ministerul Sănătății. Numai că nu există o modalitate instituțională de a-i opri”. Prin urmare, există riscul ca focarele să se înmulțească dramatic, chiar dacă marţi dimineaţă, a sosit şi răspunsul guvernului român.
„Noua lege privind carantina și izolarea a fost aprobată de Parlamentul României și intră în vigoare de la 21 iulie 2020 . Va oferi autorităților instrumentele necesare pentru gestionarea epidemiei de coronavirus în mod adecvat, acoperind vidul legislativ survenit”, comentează ambasadorul României în Italia, George Bologan.
Prin urmare, situaţia se poate îmbunătăţi chiar din următoarele zile, deoarece, concluzionează Bologan, „majoritatea persoanelor pozitive pentru Covid-19 în România sunt asimptomatice sau cu simptome ușoare, iar sistemul de sănătate pregătit să ofere ajutor tuturor pacienților”.
