Pe aceeași temă
"Este foarte greu de spus acest lucru, cu atât mai mult cu cât nu a apărut încă motivarea deciziei CCR, pentru că atâta timp cât doar chestiunea pragului a făcut obiectul ei de analiză probabil vor exista anumite detalii privind acest aspect al pragului. Și atunci, în funcție de asta, cred că se poate discuta. Cred că acum sunt premature discuțiile cu privire la nivelul pragului, pentru că, dacă CCR a avut în vedere un grad redus de pericol social al faptei, sigur pragul trebuie să aibă un cuantum relativ mic. Dacă a avut în vedere alte aspecte, cuantumul poate diferi față de ceea ce a avut în vedere CCR", a afirmat Cristina Tarcea, la ieșirea de la CSM, citată de Agerpres.
Cu privire la stabilirea unui prag prin OUG, președintele ÎCCJ a spus că se justifică la momentul la care există o urgență.
"Ordonanța de urgență a Guvernului se justifică întotdeauna când există o urgență. Prin urmare, dacă instituția abuzului în serviciu, astfel cum a fost conturată de CCR, nu poate fi pusă în aplicare de instanță decât în urma unei modificări legislative, și din punctul meu de vedere condiția urgenței ar putea fi îndeplinită", a precizat Cristina Tarcea.
Context
Judecatorii Curtii Constitutionale au respins pe 6 iunie, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate privind abuzul in serviciu ce viza sintagma "indeplinirea defectuoasa a sarcinilor de serviciu", ridicata de fosta sotie a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, iar in ceea ce priveste stabilirea unui prag minim peste care abuzul in serviciu sa fie considerat infractiune, CCR arata ca acest lucru nu intra in sarcina sa, ci a Parlamentului sau a Guvernului:
"Instanta constitutionala nu are competenta de a complini acest viciu normativ, intrucat si-ar depasi atributiile legale, actionand in sfera de competenta a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligatia de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vatamarii rezultate din comiterea faptei in cuprinsul normelor penale referitoare la infractiunea de abuz in serviciu", se spune în comunicatul emis marţi de Curtea Constituţională.
Ministerul de Justiţie vine marţi seara cu un comunicat în care, pe de o parte, explică poziţionarea Curţii şi implicaţiile acestei decizii iar, pe de altă parte, anunţă că "faţă de cele statuate, conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu urmează a fi reconfigurat prin consacrarea unui prag valoric"
În urmă cu doar două luni, ministrul spunea altceva.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat luni, 3 aprilie 2017, că marţi va pune în dezbatere publică proiectul de lege prin care va fi definită infracţiunea de abuz în serviciu în raport cu decizia de anul trecut a Curţii Constituţionale, precizând că nu va impune un prag valoric, ci judecătorul va decide dacă-l va pedepsi pentru abuz în serviciu pe cel trimis în judecată.
"Avem în acel proiect de lege şi propunerea de modificare a abuzului în serviciu, actualul 297 din Codul Penal, şi nu voi stabili niciun prag. Nici maxim, nici minim. Eram judecător la Curte, sunt membru în Comisia de la Veneţia, dar legiuitorul naţional trebuie să respecte legea fundamentală. Legea fundamentală spune că constituie abuz fapta funcţionarului şi acolo nu se referă la un prag. Îi laşi judecătorului libertatea de a aprecia că o faptă de abuz, cu o anumită consecinţă păgubitoare, este infracţiune sau nu. De aceea, judecătorul are libertatea de apreciere, ţine seama de personalitatea, persoana făptuitorului, de gravitatea faptei, de împrejurarea că este recidivist sau nu, de scopul, de mobilul faptei. Judecătorul poate să dea suspendare în executarea pedepsei, poate să amâne aplicarea pedepsei, după cum procurorul poate să renunţe la urmărirea penală”, a declarat luni, la un post de televiziune, Tudorel Toader.
"Când e vorba de modificarea legislaţiei în acord cu deciziile Curţii nu ai nicio marjă. Trebuie să respecţi, ad litteram, cu punct şi cu virgulă decizia Curţii”, a mai spus Toader.
- Instanţa Supremă a decis pe 28 martie 2017 să sesizeze CCR în privinţa definiţiei abuzului în serviciu, la cererea fostei soţii a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana.
"Admite cererea formulată de inculpata Prodana (fostă Dragnea) Bombonica şi sesizează Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 Cod penal anterior, art. 297 alin.1 Cod penal şi art.132 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Definitivă", se arată în decizia instanţei, conform News.ro.
Bombonica Prodana a depus, în 2 martie, o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale privind definiţia abuzului în serviciu pe două aspecte. Unul dintre aspecte a vizat neclaritatea sintagmei “îndeplineşte în mod defectuos" dacă nu există stabilit un prag minim valoric pentru ca o infracţiune să fie definită ca abuz în serviciu.
Procurorul DNA s-a opus acestei cereri şi a arătat că judecătorii Curţii Constituţionale s-au mai pronunţat în trecut pe speţe similar care aveau acelaşi obiect.
“Cerem respingerea sesizării Curţii Constituţionale ca inadmisibilă. Curtea Constituţională a analizat deja constituţionalitatea reglementărilor pe abuz în serviciu. Noi am explicat legislaţia primară încălcată de inculpaţi, în rechizitoriu. Curtea Constituţională nu poate modifica conţinutul unei legi prin impunerea unui cuantum al pagubelor pentru ca o faptă să fie considerată abuz în serviciu. Relevant este că Înalta Curte s-a pronunţat pe 20 martie, exact pe acest aspect”, a arătat procurorul.
În replică, avocaţii inculpaţilor au arătat că este nevoie de sesizarea Curţii Constituţionale “pentru stabilitate în societate”, precizând că CCR va spune dacă procesul mai poate continua. Aceştia au susţinut că cererea este admisibilă şi se impune trimiterea acesteia la Curtea Constituţională.
Avocaţii Bombonicăi Prodana au arătat, în cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, că pentru a pune sub acuzare o persoană pentru abuz în serviciu, trebuie să existe un prag minim al pagubei, apreciind că incriminarea faptei fără raportare la un prejudiciu, cum este este prevăzut în prezent în lege, ar fi neconstituţională. Prejudiciul în acest dosar a fost estimat de procurori la 108.000 de lei.
Şi OUG 13 de modificare a codurilor penale, adoptată în 31 ianuarie şi abrogată cinci zile mai târziu, prevedea că punerea sub acuzare pentru abuz în serviciu se poate face dacă prejudiciul produs este de cel puţin 200.000 de lei.
În punctul de vedere transmis Curţii Constituţionale, Guvernul condus de Sorin Grindeanu a cerut judecătorilor să respingă ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Bombonica Prodana, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Premierul Sorin Grindeanu a declarat că punctul de vedere privind excepţia de neconstituţionalitate invocată de Bombonica Prodana l-a dat Ministerului Justiţiei, aceasta fiind procedura, dar aceste puncte de vedere pleacă de la Executiv sub semnătura prim-ministrului. Grindeanu a subliniat că nu vrea să interfereze în ceea ce înseamnă munca pe care specialiştii o fac.
La rândul său, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat că punctul de vedere asumat de Guvern privind excepţia de neconstituţionalitate la pragul abuzului în serviciu, a fost întocmit de către Ministerul Justiţiei şi nu crede că l-a supărat pe liderul PSD, Liviu Dragnea, cu această poziţie.
În schimb, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a apreciat că răspunsul dat de Guvern Curţii Constituţionale la sesizarea fostei sale soţii ”este o probă de mare specializare juridică”, susţinând că la Parlament nu există practica de a da puncte de vedere în speţele care privesc procese ale persoanelor fizice.
- Acuzaţiile aduse lui Dragnea: instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual.
Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 - decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii.
"În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă", susţine DNA.
Fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, este acuzată de abuz în serviciu, alături de foşti şefi din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman.
Bombonica Prodana a fost pusă sub acuzare pentru că, în perioadele 3 martie - 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 - 1 august 2010, nu a sancţionat două subordonate încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, deşi ştia că nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului.
"Această conduită infracţională a fost de natură să aducă persoanelor respective avantaje patrimoniale necuvenite în cuantum total de 108.612 lei, reprezentând drepturi salariale încasate necuvenit de către inculpatele Botorogeanu Adriana (75.593 lei) şi Stoica Anisa Niculina (33.019 lei), sumă cu care Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman s-a constituit parte civilă în procesul penal", arată procurorii DNA în rechizitoriu.
