Primele sentinte in dosarul lui Dragnea sunt de condamnare.Bombonica a primit amenda

Redactia | 21.06.2018

​Astăzi, completul de trei judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție va lua o decizie în dosarul angajărilor fictive de la Preotecția Copilului Teleorman, în care Liviu Dragnea este acuzat de instigare la abuz în serviciu și instigare la fals intelectual.

Pe aceeași temă

UPDATE

Sentințele date joi de instanța de fond: 

 

Bombonica Prodana - procesul penal a încetat împotriva sa  după achitarea prejudiciului - amendă administrativă de 1.000 de lei; 

 

Floarea Aleasu, fosta șefă a DGASPC, Teleorman -  3 ani și 7 luni cu executare (abuz în serviciu);

 

Rodica Miloș - fost director executiv al Direcției - 3 ani cu suspendare (abuz în serviciu);

 

Olguța Șefu - fost director executiv adjunct al DGASPC Teleorman - 3 ani cu suspendare (abuz în serviciu și fals intelectual);

 

Marineci Ionel - fost șef serviciu DGASPC - 3 ani cu suspendare;

 

Valentin Marica - fost șef serviciu DGASPC - 3 ani cu suspendare (abuz în serviciu); 

 

Gheorghe Nicușor - fost șef serviciu - 1 an cu suspendare (fals intelectual și abuz în serviciu);

 

 

 

Un numar de 11 persoane sunt trimise in judecata in acest caz pentru infractiuni de abuz in serviciu sau fals intelectual.

 

Este al treilea termen la care se așteaptă pronunțarea unei sentințe în acest proces, după două amânări. De subliniat că sentința nu este definitivă ea putând fi atacată cu recurs la completul de cinci jdecători, atât de DNA cât și de Dragnea.

 

Ce pedeapsă solicită procurorul DNA

 

Procurorul DNA a cerut in cazul lui Dragnea o pedeapsa de 7 ani si 6 luni pentru instigare la abuz in serviciu si 2 ani si 6 luni pentru fals, dar si anularea suspendarii condamnarii de 2 ani din dosarul Referendumului. La randul sau, liderul PSD a sustinut ca este nevinovat si a cerut achitarea.

 

Ce soluții pot da magistrații în acest dosar

 

Practic, astăzi magistrații pot lua mai multe decizii, mergând de la soluția de achitare, până la o pedeapsă de condamnare mai mare de trei ani de închisoare cu executare. G4Media, după ce a consultat mai mulți juriști a ajuns la următoarele concluzii:

 

  1. Instanţa poate amâna din nou, fără explicaţii oficiale. Nu ar fi ceva neobişnuit, sentinţa în dosarul fostului premier Victor Ponta, de exemplu, a fost dată după 5 amânări. Dată fiind presiunea, pentru că este vorba de liderul informal al Parlamentului și Guvernului, magistrații pot să nu se pună de acord, să le fie teamă de urmări, într-un cuvânt să mai aștepte să-și asume responsabilitatea pentru o decizie atât de importantă.

 

       2. Completul poate emite o decizie de achitare

 

       3. Judecătorii pot da o sentinţă de condamnare cu executare, cu majoritate de voturi sau unanimitate.

 

         4. Instanţa poate decide, cu majoritate de voturi sau unanimitate, condamnarea lui Liviu Dragnea, din nou, cu suspendare.

Juriştii consultaţi de G4media.ro au explicat că teoria vehiculată în spaţiul public – potrivit căreia a doua condamnare într-un dosar penal e automat cu executare – e falsă. Doar în cazul recidivei post-condamnatorii putem vorbi de aşa ceva, ceea ce nu e cazul. Faptele pentru care este acuzat Liviu Dragnea sunt comise înainte de condamnarea definitivă din dosarul Referendumul, nu după. În cazul de faţă suntem în situaţia “concursului de infracţiuni”.

 

Juriştii consultaţi au explicat că individualizarea pedepsei depinde şi de cuantumul eventualei sancţiuni pe care ar putea să o primească liderul PSD. La individualizarea pedepsei, instanţa îi va aplica inculpatului legea penală cea mai favorabilă, vechiul cod penal, pentru că faptele au fost comise înainte de intrarea în vigoare a noului cod, 1 ianuarie 2014. Angajările presupus fictive au fost între 2006 şi 2013. Vechiul cod penal nu prevede aplicarea unui spor de pedeapsă, ci la concursul de infracţiuni se aplică pedeapsa cea mai mare.

 

Liviu Dragnea poate primi o nouă pedeapsă cu suspendare

 

Aşadar, dacă liderul PSD va primi în dosarul angajărilor fictive o pedeapsă de 3 ani sau mai mică, instanţa anulează suspendarea pedepsei de 2 ani primite în dosarul “Referendumul”, pune în aplicare concursul de infracţiuni şi pedeapsa rezultantă prin contopire ar fi cea mai mare, de 3 ani sau până în 3 ani. În acest caz poate fi dispusă tot o pedeapsă cu suspendare.

 

Dacă, în schimb, Liviu Dragnea va primi în dosarul angajărilor fictive o pedeapsă mai mare de 3 ani, instanţa anulează suspendarea pedepsei de 2 ani primite în dosarul “Referendumul”, pune în aplicare concursul de infracţiuni şi pedeapsa rezultantă de peste 3 ani este automat cu executare. Chiar şi aşa sentinţa nu e definitivă, putând fi atacată cu apel la completul de 5 judecători.

 

Care sunt prevederile din Codul Penal în baza cărora este acuzat Liviu Dragnea

 

“Art. 81. Condiţiile de aplicare a suspendării condiţionate

 

Instanţa poate dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate persoanei fizice pe o anumită durată, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

 

a) pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani sau amendă;

 

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, afară de cazul când condamnarea intră în vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 38;

 

c) se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.

 

Suspendarea condiţionată a executării pedepsei poate fi acordată şi în caz de concurs de infracţiuni, dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 2 ani şi sunt întrunite condiţiile prevăzute în alin. 1 lit. b) şi c).

 

Suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu atrage suspendarea executării măsurilor de siguranţă şi a obligaţiilor civile prevăzute în hotărârea de condamnare.

 

Suspendarea condiţionată a executării pedepsei trebuie motivată.

 

La articolul 86 indice 1, codul penal spune:

 

“Condiţiile de aplicare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere

 

Instanţa poate dispune suspendarea executării pedepsei aplicate persoanei fizice sub supraveghere, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

 

a) pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 4 ani;

 

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, afară de cazurile când condamnarea intră în vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 38;

 

c) se apreciază, ţinând seama de persoana condamnatului, de comportamentul său după comiterea faptei, că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta şi, chiar fără executarea pedepsei, condamnatul nu va mai săvârşi infracţiuni.

 

Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere poate fi acordată şi în cazul concursului de infracţiuni, dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani şi sunt întrunite condiţiile prevăzute în alin. 1 lit. b) şi c).

 

Dispoziţiile art. 81 alin. 5 şi 6 se aplică şi în cazul suspendării executării pedepsei aplicate persoanei fizice sub supraveghere.”

 

La articolul 38, legea spune:

 

Concursul de infracţiuni

 

(1) Există concurs real de infracţiuni când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite de aceeaşi persoană, prin acţiuni sau inacţiuni distincte, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele. Există concurs real de infracţiuni şi atunci când una dintre infracţiuni a fost comisă pentru săvârşirea sau ascunderea altei infracţiuni.

 

(2) Există concurs formal de infracţiuni când o acţiune sau o inacţiune săvârşită de o persoană, din cauza împrejurărilor în care a avut loc sau a urmărilor pe care le-a produs, realizează conţinutul mai multor infracţiuni.

 

Cine sunt magistratii care vor decizia de astăzi

 

Completul care judeca dosarul lui Dragnea este format din trei judecatori: Stefan Pistol (presedinte), Geanina Arghir si Constantin Epure. Cazul este in faza de fond a procesului, iar decizia pe care o vor da magistratii poate fi contestata la Completul de 5 judecatori de la Inalta Curte, scrie Ziare.com

 

Acesta este acelasi complet de judecata care l-a achitat pe presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, judecat pentru marturie mincinoasa. Decizia definitiva in cazul liderului ALDE urmeaza sa fie luata la Completul de 5 judecatori.

 

Procesul angajarilor fictive la DGASPC Teleorman este pe rolul Inaltei Curti din 15 iulie 2016 si a avut 15 termene de judecata. Inalta Curte a amanat de doua ori pronuntarea in acest caz.

 

Decizia Inaltei Curti vine in contextul in care Parlamentul a votat mai multe modificari la Codul de procedura penala (CPP) . Proiectul legislativ este in faza in care se depun contestatii de neconstitutionalitate si urmeaza sa ajunga la Curtea Constitutionala. In cazul in care insa acesta ar fi promulgat, noile modificari ar afecta si acest dosar.

 

Modificările Codul de procedură penală favorabile lui Liviu Dragnea

 

Una dintre noile prevederi se refera la probele pe baza carora inculpatii pot fi condamnati, nefiind posibil ca o persoana sa poata fi condamnata pe baza declaratiilor martorilor, sau a persoanelor judecate. Este vorba de modificarea articolului 103, alineatul 3, din CPP.

 

Cum este in prezent: "Hotararea de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei nu se poate intemeia in masura determinanta pe declaratiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejati".

 

Cum se modifica: "Hotararea de condamnare, de aplicare a unei masuri educative de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei nu se poate intemeia in masura determinanta pe declaratiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejati. De asemenea, aceasta nu se poate intemeia pe declaratiile inculpatilor din acea cauza, ale martorilor care beneficiaza de exonerare de raspundere pentru faptele denuntate sau pe declaratiile celor care beneficiaza de dispozitii legale de favoare pentru declaratiile date in fata organelor judiciare, daca aceste probe nu se coroboreaza si cu altele, administrate legal in cauza. Hotararea de condamnare, de aplicare a unei masuri educative, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei nu se poate intemeia in nicio masura pe refuzul de a da declaratii al inculpatului".

 

Cele două inculpate au recunoscut faptele

 

Principalele probe din acest dosar, in cazul lui Liviu Dragnea, sunt mai multe declaratii ale unor functionari din cadrul CJ Teleorman. Cele mai elocvente sunt chiar ale celor doua secretare PSD, Adriana Botorogeanu (48 de ani) si Anisa-Niculina Stoica (43 de ani), care au fost angajate la DGASPC Telorman. Ele au dat detalii cu lux de amanunte cum munceau la sediul partidului, dar erau platite de stat.

 

Botorogeanu si Stoica au recunoscut acuzatiile si au cerut sa fie condamnate la o sentinta redusa cu o treime si cu suspendarea acesteia. Practic, potrivit propunerii PSD, "beneficiaza de dispozitii legale de favoare pentru declaratiile date in fata organelor judiciare."

 

In aceeasi situatie a fost si Gheorghe Nicusor, fost sef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare din cadrul DGASPC, care a recunoscut acuzatiile DNA.

 

Una dintre declaratiile cheie din dosar, facuta impotriva lui Dragnea, este a unuia dintre inculpatii din dosar, Floarea Alesu, fost sef al DGASPC Teleorman.

 

Apelul dupa achitare, greu de intors decizia

 

In cazul unei decizii de achitare a lui Dragnea, sansele ca aceasta sa se mentina in faza de apel sunt destul de mari, daca intra in vigoare noile modificari. PSD a propus un alineat nou la articolul 421.

 

"Instanta de apel nu poate desfiinta sentinta primei instante prin care s-a dispus achitarea inculpatului si nu poate pronunta o hotarare de condamnare direct in apel decat daca sunt readministrate probe sau administrate probe noi care sa conduca la desfiintarea solutiei de achitare a primei instante pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusa achitarea."

 

In dosarul Dragnea-DGASPC Teleorman, probele sunt in principal declaratii si actele privind angajarea si pontarea celor doua secretare. Atunci cand procurorul a trimis cazul in instanta, a trimsi toate probele. Deci nu mai are alte probe la parchet. Sigur, declaratiile celor implicati, martori sau inculpati, pot fi readministrate in apel.

 

 

"Amendamentul Dragnea"

 

Unul dintre articolele votate in Parlament a fost denumit de presa "Amendamentul Dragnea". Este vorba de o prevedere potrivt careia un condamnat definitiv poate cere rejudecarea, daca hotararea nu a fost scrisa si semnata de judecatorul care a dat decizia.

 

Este cazul lui Liviu Dragnea, condamnat la doi ani de inchisoare cu suspendare. Doi dintre cei cinci magistrati care au participat la dezbateri, la deliberari si la pronuntarea sentintei nu au mai semnat motivarea. Judecatorii Livia Stanciu si Luminita Zglimbea s-au pensionat intre momentul pronuntarii sentintei (aprilie 2016) si cel al publicarii motivarii (februarie 2017) . In locul celor doua, motivarea sentintei a fost semnata, potrivit procedurii, de sefa instantei supreme, Cristina Tarcea.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22