Pe aceeași temă
Organizația World Wide Fund semnalează într-un comunicat că această lege deschide calea către noi abuzuri și agravează criza tăierilor ilegale de arbori, deoarece nu este în niciun fel fundamentată.
„Facem apel la Preşedintele României să nu promulge legea şi să o întoarcă în Parlament, iar aleşilor le solicităm să respingă proiectul de lege care, dacă îl vor adopta, ne va prejudicia pe fiecare dintre noi, deschizând calea unor noi abuzuri şi adâncirii crizei tăierilor ilegale”, se arată în comunicatul WWF.
Proiectul de lege, inițiat de 15 deputați și senatori, din care 13 de la PSD, unul de la PMP și unul de la ALDE, a trecut de Parlament la data de 28 iulie. Pe data de 3 august a fost trimis la Președinție.
În esență, proiectul prevede că „în situația în care restituirea terenurilor forestiere pe vechile amplasamente nu este posibilă, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe alte amplasamente de pe raza unității administrativ – teritoriale, chiar dacă acestea s-au aflat în proprietatea statului român înainte de anul 1948, au intrat în proprietatea statului sau au fost incluse în amenajemente silvice după această dată”.
Astfel, Ministerul Agriculturii și Autoritatea Națională pentru restituirea proprietăților vor demara procedurile pentru schimbarea regimului juridic al terenurilor ce fac obiectul situației centralizatoare, aflate în proprietatea publică a statului și trecerii acestora în proprietatea privată a statului pentru a fi destinate restituirii în natură.
Potrivit inițiatorilor proiectului de lege, după anul 2017 s-a intrat într-un blocaj, iar statul român avea somație de deblocare a procesului de reconstruire a dreptului de proprietate asupra terenurilor.
În expunerea de motive se mai arată că în prezent, „comisiile județene de fond funciar nu mai reconstituie dreptul de proprietate nici asupra vechilor amplasamente ale proprietarilor deposedați și nici nu aprobă restituirea suprafețelor stabilite prin hotărâri judecătorești, solicitând în schimb Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților să demareze procedurile legale pentru emiterea de hotărâri de guvern privind schimbarea regimului juridic al acestor terenuri.”
„Se estimează că prin această lege urmează să se retrocedeze alte cca 1,2 milioane de hectare de păduri, ceea ce ar echivala cu suprafața tuturor pădurilor din județele Brașov, Sibiu, Mureș, Covasna și Harghita. Statul va mai deține cu puțin peste 20% din cele 7 milioane de hectare de păduri ale României” – Radu Vlad, coordonator proiecte regionale la WWF România.
Potrivit WWF, proiectul de lege are potențial distructiv din cel puțin trei motive:
Nu se cunosc exact nici suprafețele necesare pentru fi retrocedate, nici locațiile unde vor avea loc viitoarele împroprietăriri. În prezent se cunosc doar cei care au solicitat și au obținut un titlu valabil, însă există numeroase alte cazuri aflate fie în soluționarea instanțelor, fie persoane care încă nu au cerut reconstituirea dreptului de proprietate.
Fragmentarea proprietății statului fără un cadru de administrare coerent va duce la o incoerență în administrare, ca sa nu mai vorbim despre impactul asupra biodiversității cauzat de fragmentarea gestionării.
Se va da pădurea care a fost dintotdeauna a statului, în loc să se compenseze persoanele care au fost prejudiciate de naționalizare și, în considerarea interesului public, să se păstreze pădurea care e a fiecăruia dintre noi.
WWF mai arată în comunicat că, fără vreun studiu de impact, fără o analiză socio-economică, dar mai ales, în ciuda faptului că este unanim acceptat faptul că sistemul de retrocedare haotică a fost una din cauzele principale ale tăierilor ilegale, „aleşii au decis să hăcuiască pădurea statului, bunul fiecărui cetăţean.”
